Evul Mediu fascinează

Evul Mediu fascinează cu moștenirea lăsată. Opere de artă care au dăinuit vremurilor, care ne uimesc și ne încântă privirile. Arhitectura ce ne poartă spre lumea poveștilor cu prinți și prințese și nu în ultimul rând ideile și soluțiile vremurilor, cu mijloacele de atunci. Bisericile și cetățile fortificate sunt exemple foarte bune de moșteniri de un farmec deosebit al Evului Mediu.

Știați că în Transilvania sunt peste 160 de biserici fortificate?

Istoric al istoriei

Construirea bisericilor fortificate și a cetăților în Transilvania este strâns legată de colonizarea sașilor. Necesitatea lor a fost provocată de frecventele incursiuni ale tătarilor și turcilor. Despre colonizare, istoricii nu s-au pus de acord nici măcar în privința originii denumirii sașilor. Prea multe dovezi scrise privind colonizarea nu sunt, acestea fiind mistuite de foc în timpul invaziei hoardelor tătărăști din 1241.

Colonizarea sașilor a avut ca scop organizarea mai bună și mai puternică a granițelor de sud și est ale Transilvaniei.

Istoricii au concluzionat că aceștia nu și-au întemeiat așezările în mod întâmplător ci le-au așezar pe vechile drumuri romane. Sașilor coloniști li s-au acordat diverse facilități mai ales fiscale și și-au dezvoltat destul de rapid așezările. Au construit biserici pe care au început să le fortifice iar mai apoi să le întărească fortificațiile.

Practic istoria bisericilor fortificate din Transilvania începe în secolul al XII-lea.

Cu timpul, importanța lor defensivă, cu toate întăririle și modernizările, a scăzut și a devenit inutilă în fața evoluției armelor. Astăzi, au rămas cu destinația religioasă și, multe dintre ele (din păcate, încă nu toate) sunt atractive obiective turistice.

Biserica fortificată Biertan. Sursa: patrimoniu.ro

Evoluția bisericilor fortificate

Așa cum spuneam, turbulența vremurilor a determinat fortificarea bisericilor și apoi fortificațiile să fie întărite și modernizate. Pe durata invaziilor și a asediilor, toată comunitatea se muta în interiorul fortificațiilor. Astfel, în ziduri au fost construite încăperi pentru locuit, magazii pentru hrană, etc. În timpul atacurilor dușmane, toată suflarea satelor se muta aici și își apărau casa Domnului care, la rândul ei îi proteja. În cazul cetăților, situația era un pic diferită. Acestea erau, practic, localități fortificate și locuite permanent.

Cetăți și biserici fortificate s-au construit în toată Europa, în special în zonele locuite de popoare vorbitoare de limbi germanice dar și în alte țări europene precum Italia, Spania sau Grecia.

Viața lor din zilele noastre

Chiar dacă importanța lor militară s-a pierdut, frumusețea lor atrage din ce în ce mai mult. Sunt frumoase și maiestuoase din cale afară, dar, abandonate fiind, au început să se năruie. Apoi soarta le-a surâs iar și au început să fie trezite la o nouă viață. Au fost renovate și își așteaptă cu porțile deschise și hersele ridicate oaspeții. Cetățile, în special în Europa de vest, unde foarte multe sunt locuite până astăzi, își duc viața zilelor noastre între vechile ziduri și împart spațiul și evenimentele cu vizitatorii care sunt fascinați de aceste mici lumi de povești. Nu sunt puțini cei care îi invidiază pe locuitorii cetăților pentru șansa lor. În unele dintre ele, în sezon, trupe de artiști amatori reproduc scene din viața cetății din perioada ei de glorie. Marele deliciu este rondul de noapte în care un simpatic paznic al cetății spune cele mai siropoase povești petrecute aici, strigând ora sau, din când în când, ceva ce la noi a fost preluat ca ”te văd, te văd!”, pentru speria eventualii rău făcători. Și prin aceste frumoase povești, Evul Mediu fascinează.

O astfel de cetate, pe care îmi doresc de mult să o vizitez, este Rothenburg ob der Tauber din Germania, care face  parte dintr-o salbă de cetăți, numită Romantische Strasse, adică Drumul Romantic.

Rondul de Noapte la Rothenburg ob der Tauber Sursa: rothenburg-tourismus.com

Ce putem vedea în România

În România, mai sunt în diverse stadii de restaurare sau degradare, peste 160 de biserici fortificate, din aproximativ 300 câte au fost. Dintre cetăți, cele mai cunoscute și vizitate sunt Sighișoara, singura locuită permanent până în zilele noastre, Râșnov care se vizita și când eram eu copil, Cetatea Rupea, Cetatea Brașovului, Cetatea Făgărașului, Alba Carolina, Cetatea Devei, Cetatea Aiudului și am nominalizat pe cel mai bine întreținute sau restaurate dintre ele.

Bisericile fortificate au fost mult mai puțin cunoscute în trecut, mai ales pentru că nu se vizitau. Prima biserică fortificată care a început să fie mediatizată și vizitată a fost cea din Biertan. Apoi a fost prima inclusă în Patrimoniul Cultural Universal UNESCO. I-au urmat, până acum, cele de la Câlnic, Viscri, Dârjiu, Prejmer, Saschiz și Valea Viilor.

Deși seamănă între ele, nu sunt două identice. Așa că, dacă puteți, făceți-vă timp să vizitați cât mai multe. Fiecare are poveștile și legendele sale care vă vor fascina cu siguranță. Veți rămâne uimiți de ingeniozitatea cu care înaintașii noștri creau unelte care să le ușureze munca. Veți afla tainele strategiilor și metodelor folosite pentru a nu permite atacatorilor să intre în fortificații.

Veți pătrunde printre vălurile istoriei  în viața tumultuoasă și deloc ușoară a epocii medievale, veți putea fi cavaler sau domniță. Veți putea fi țăran sau meșteșugar hotărât să nu se lase pradă în calea invadatorilor sau veți puteți fi chiar paznicul de noapte, martor la cele mai de taină întâlniri și la cele mai suave vorbe spuse în șoaptă.

Evul mediu fascinează. Bisericile fortificate vă așteaptă iar vizitarea lor vă va crea cele mai frumoase amintiri.

Prejmer

Valea Viilor Sursa: Wikimedia

Harman

Darjiu Sursa: Wikimedia

Prejmer

Hărman

Viscri