Pe lângă frumusețile cu care a copleșit-o natura și bunul Dumnezeu, România are și frumuseți clădite de cei care și-au trăit viețile pe meleagurile ei.
Dacă spui România și frumuseți nu poți să nu te gândești și la Alba Iulia, mai ales că s-a trezit la viață și a ieșit din letargia care strivește alte locuri emblematice ale drumului nostru prin aventura istoriei.
Pe aceste meleaguri, civilizația umană a început să lase urme care luptă cu timpul cu 5 milenii înainte de Cristos.
Ajuns la Alba Iulia nu prea sunt hotărât cu ce să începem, să intrăm în cetate, să dăm o roată împrejurul fortificației? După un prânz bun, nerăbdarea de a vedea ce și cum s-a restaurat, ne duc întâi în cetate.
Am urmat traseul porților I-a, a doua și a treia, cea cu camere pentru corpul de gardă și ornată opulent, pentru a arăta măreția Imperiului Habsburgic. Cum am trecut de poarta a treia am dat de un soldat austriac rămas încremenit în timpul lui pentru a nu simți că astăzi nu mai sperie pe nimeni și este un simplu partener în poze.
Foto: Florentin Mocanu
Strada care taie cetatea în două poartă numele celui care intra în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599 și avea să unească cele trei țări românești, Mihai Viteazu.
Lume multă, spectacol de muzică populară, o nuntă de catolici, negustori ambulanți, mirosuri de plăcinte și bere la discreție.
Schimbarea Gărzii Cetății (Garda Ansamblului Arhitectural Hotel Medieval) rămâne punctul forte. Sute de oameni se buluceau să vadă și să fotografieze sau să filmeze ”soldații” armatei Austriece a secolului XVIII.
Foto: Florentin Mocanu
Sala Unirii din vechea Cazină Militară, locul unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România, impune respect și ca arhitectură și prin măreția evenimentului găzduit. Peste drum, clădirea ”Babilon” eset la fel de frumoasă și, împreună, te fac mândru că nu doar Viena are astfel de opere arhitectonice.
Foto: Florentin Mocanu
Mai departe un pic sunt cele două catedrale, cea catolică și cea ortodoxă, numită Catedrala Întregirii Neamului pentru că aici, la 15 august 1922 a fost încoronat ca Rege al României Mari, Ferdinand I al României și Regina Maria.
Și dacă vrem să reintrăm un pic în istorie, aventura Albei Iulia și a împrejurimilor sale, conform arheologilor, a început în mileniul V Î.C..
Foto: Florentin Mocanu
Dacii au pus bazele unei așezări puternice numite Apoulon care, după cucerirea Dacie,i a fost numită de romani Apulum iar fortifiacațiile dacice au fost extinse și întărite de Legiunea a XIII-a Gemina. Ruinele zidului romanilor și poarta pot fi văzute și astăzi și sunt incluse în ”Traseul celor 3 fortificații”.
Ciudat este că după retragerea Aureliană orașul s-a stins și va fi atestat din nou abia după 928 de ani, în 1199, sub numele de Alba Iulia (venit, se pare, de la Iula, un conducător din secolul X), ca centru al administrației Regatului Ungariei din Transilvania. În secolele XVI-XVII, Cetatea Bălgrad (Cetatea Albă) întărea fortificațiile deja existente.
Cel mai important eveniment a fost devenirea lui capitală a Principatului Transilvaniei, între 1595-1596 sub Sigismund Bathory și între 1600-1601 sub Mihai Viteazu când a fost, de fapt, reședința conducătorului politic al Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei.
Foto: Florentin Mocanu
După al doilea asediu al Vienei, când expansiunea otomană spre vest a încetat, Habsburgii au eliberat de sub imperiul Otoman Ungaria și Transilvania. Aceștia au decis să modernizeze și să întărească vechile fortificații și au mai construit și altele mai mici. Modernizarea s-a făcut pe modelul Vauban, cu șapte bastioane.
Cetatea a supraviețuit miraculos epocii comuniste de până în 1989 și după o lungă lâncezeală autoritățile locale au reușit să-și dea seama de comoara pe care stau și au acceptat inițiativele inimoșilor de a demara lucrările de restaurare.
Și inițiativa aceasta a scos la iveală și ruinele zidului primei Episcopii Bizantine din estul Europei. Aceasta dovedește că zona a fost populată întâi de români creștini înainte de venirea maghiarilor.
De ce s-a decis acoperirea cu pământ a acestor vestigii rămâne un alt mister al Albei Carolina, unul de dată recentă, creat de contemporanii noștri.
S-au schimbat multe în bine în Alba Iulia și a devenit un oraș turistic cu creștere constantă.
Foto: Florentin Mocanu
Eu am fost plăcut surprins de calitatea serviciilor hotelului unde m-am cazat și asta nu datorită experienței neplăcute din ziua anterioară cu ospitalitatea și serviciile oltenești.
Alba Iulia a intrat în forță în competiția ospitalității orașelor europene și devine tot mai atrăgător pentru iubitorii de vacanțe, de vacanțe, de artă, de arhitectură și de istorie.
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
Foto: Florentin Mocanu
