TRENUL

Trenul. Cu el s-a putut face Revoluția Industrială. Revoluție care a început în 1764, când James Watt a perfecționat motorul cu abur. Au urmat războiul de țesut acționat de forța aburului, inventat în 1789 de Edmund Cartwright, a continuat cu fonta pe bază de cox și metode de laminarea oțelului. Dar producția creștea și mai era nevoie de ceva. Ceva care să aducă la fabrici materiile prime și să ducă la consumatori, produsele finite, mai repede și în cantități mai mari. Și mai era nevoie de încă ceva. Necesarul de forță de muncă era din ce în ce mai mare și muncitorii trebuia să fie aduși la fabrici mai repede și mai ușor. În 1829, George Stephenson creează the Rocket, prima locomotivă cu abur. Atunci a început istoria trenului.

În cei două sute de ani de activitate, trenul a căutat să țină pasul cu lumea și cu cele mai moderne tehnici pe care putea să le utilizeze. Evident că nu peste tot. Dezvoltarea rețelelor de autostrăzi și ieftinirea prin avansarea tehnicii a transportului aerian au fost și rămân amenințări serioase la adresa lui. Au fost multe țări unde transportul feroviar a avut un declin. În România, transportul feroviar a cunoscut un mare declin datorită managementului defectuos și neadaptarea ofertei la cerere. Multe gări au fost lăsate în paragină, chiar dacă sunt clădiri istorice.

Trenurile de mare viteză

Acum, transportul feroviar este tot mai apreciat și se vede o revigorare a lui. Trenurile de călători, de mare viteză, sunt văzute ca alternativă viabilă a transportului aerian pe distanțe scurte, de 300-500 km. Evident că varianta trenului se pliază mai bine pe noile orientări ale Uniunii Europene pentru diminuarea și combaterea schimbărilor climatice. Transportul cu trenul este considerat de cinci ori mai puțin poluant decât transportul cu avionul. Pionierul trenurilor de viteză este Shinkansen, care a pornit la drum în 1964. TGV-ul francez avea să stabilească un nou record de viteză, pe ecartament normal, în 1972, 318km/h. La această oră tot TGV este campionul en titre cu un record de 574,8 km/h, pe ecartament normal. Vitezele de exploatare sunt, totuși, ceva mai mici.

Dintre țările care au linii și trenuri de mare viteză amintesc Italia (300 km/h), Coreea de Sud (305 km/h), Spania (310 km/h), Maroc, Japonia și Franța (320 km/h), Germania și China (350 km/h). Atenție, Maroc umăr la umăr cu Japonia și Franța! De reținut că acestea sunt vitezele maxime în exploatare.

Dacă pe distanțe de 300-500 de kilometri, trenurile de mare viteză pot concura transportul aerian, ce soluții văd specialiștii pentru distanțele mai mari?

De ce trenurile de noapte?

Ei bine, pentru distanțele mari se mizează pe revigorarea trenurilor de noapte, dispărute cu aproximativ 10 ani în urmă. Efortul nu va fi mic pentru că producători de vagoane de dormit nu prea mai sunt. Dar, dacă va exista cerere, vor fi și se vor concura acerb. Vagoanele existente sunt cumva depășite din punct de vedere al confortului și facilităților oferite. Trenurile de noapte trebuie să se adreseze mai multor nișe și grupe de nevoi. Pentru oamenii de afaceri care trebuie să fie la Paris, mâne la 11:00, trenul de noapte trebuie să-i ofere confortul dormitorului său și să anihileze total stressul deplasării din orașul său la aeroport, cel al formalităților pentru îmbarcare și, din ce în ce mai des, al riscului anulării zborului. Un tren care ar pleca din Viena, să zicem, pe la ora 21:00 și ar ajunge la Paris, pe la ora 09:00 ar fi o opțiune bună pentru acest caz particular considerat. Dar cel mai mult călătoresc cei care sunt în vacanță, iar pentru ei, timpul are o valoare specială. De ce ar prefera un turist în vacanță trenul de noapte în locul avionului sau al unui tren de mare viteză cu călătoria pe timp de zi?

Poate fi preferat și de simpli turiști?

După ce vizitezi 3 zile Berlinul, să zicem și vrei să vezi și Veneția, trenul de noapte este hotelul care te duce odihnit la noul obiectiv iar ziua poate fi dedicată în întregime vizitatului. Trebuie precizat faptul deja cunoscut de cei ce au mai mers cu trenul prin occident, că acum, calitatea căii de rulare permite, în tren, un somn la fel de liniștit ca la hotel. Adică tangaj sau șocuri la macazuri nu prea mai sunt.

Eu am vizitat Europa cu trenurile de noapte prin 2002 și 2003. Am mers cu tren d noapte de la Viena la Amsterdam, de la Rotterdam la Paris, Paris – Viena, Viena – Zürich. Nu mi le mai amintesc pe toate.

De la agonie la extaz

Înmulțirea și dezvoltarea rapidă a companiilor de transport aerian de tip ”Low Cost” au fost principalele cauze care au dus la dispariția, de vreo zece ani încoace, a trenurilor de noapte.

Totuși, din 2022, trenurile de noapte au reapărut. Iar de anul viitor se preconizează o creștere semnificativă a numărului de rute. Câteva exemple de rute pe care deja circulă trenuri de noapte sunt: Londra – Edinburgh, Bratislava – Split, Graz – Varșovia, Zürich – Praga, Zagreb – Zürich, Veneția – Viena, etc. Lista e mai mare și e în creștere.

Eu am încredere în revigorarea trenurilor de noapte tocmai pentru că investițiile firmelor ce și-au propus să facă asta sunt foarte mari și sunt firme cu experiență în diversele industrii ce se împletesc pentru a oferi ceea ce trebuie. Industria transportului feroviar, a ospitalității, a furniturilor potrivite fiecărui segment de piață țintă.

Sunt lanțuri hoteliere importante și firme de management în industria ospitalității care se asociază în proiectele cu trenuri de noapte dar și cele cu trenuri de plăcere, de lux, alte trenuri despre care s-a crezut că steaua le-a apus definitiv, dar care sunt luate în calcul de companii și investitori de primă mărime și pentru care există deja proiecte clare.

Nevoia de trenuri de lux

Cel mai celebru tren de plăcere și de lux, un tren pentru o vacanță, un tren ca un mic cartier cu dormitoare luxoase, bucătărie la cele mai înalte standarde și câte și mai câte este ”Venice-Simplon-Orient Express. Stați liniștiți că și el își va reintra în rol.

La acest capitol, dar nu numai, Italia are, până acum, cele mai mărețe planuri. Sau ea le-a dezvăluit deja. A reabilitat și va continua să reabiliteze vagoane fabricate începând de la 1920 și va pune în circulație mai multe categorii de trenuri. Vârful de lance va fi ”Orient Express La Dolce Vita”, un tren de noapte de mare lux, care își va depăși fratele mai mare, Venice-Simplon Orient Express ca lux și răsfăț. Este produsul unui parteneriat al companiei Orient Express cu compania de transport feroviar de stat, FS și gigantul din industria ospitalității, compania Accor. Și tarifele vor fi de excepție, până la 25000 EUR de persoană pe noapte.

Trenuri tematice, trenuri pitorești, rute turistice

Așa cum spuneam, Italia are un plan foarte ambițios în ceea ce privește împletirea turismului cu transportul feroviar.

Compania de transport a statului italian, Ferrovie dello Stato, vrea să lanseze, în 2024 , în Programul ”Treni Turistici Italiani”, trei categorii de trenuri: De Lux (Lusso), Express și Istorice (Espressi e Storici), și Regionale (Omnibus-Regionali).

Trenurile din categoria Express vor avea rute ce vor duce spre cele mai populare destinații de mare și munte din peninsulă, cu vagoane din anii ’60 – ’80, restaurate și adaptate nevoilor actuale (printer altele, spații de depozitare a bicicletelor și echipamentelor pentru sporturi).

Pentru trenurile Storici, Italia ae în vedere peste 400 de rute, în toate colțurile Italiei, cu opriri pentru tururi ghidate, degustări și vizite la obiectivele din traseu.

Trenurile Ominibus-Regionali sunt gândite pentru călătorii de weekend, în special de o zi, la prețuri atractive. Probabil că aici vor fi mai mult de 400 de rute, dar până acum nu sunt prea multe informații disponibile. Aceste trenuri vor avea rute către zone rurale pentru istorie, cultură, tradiții și gastronomia renumită a satelor italiene.