fbpx

Gările României de la lucrări de artă la ruine ale nepăsării

Ce trebuia să fie gările

Gările au rămas peste tot în lume porțile principale ale localităților lor. Peste tot și în toate epocile au fost proiectate ca să fie acel simbol de gospodărie a căi ferate, funcționale, frumoase și trainice. Așa a fost și în România. Până la comuniști care n-au căutat în proiectele lor nici funcționalitatea, nici trăinicia și, niciodată, frumusețea unei gări. Dar nu mă vait de comuniști ci de urmașii lor care, după 1989 au distrus mai abitir decât oricine, totul. Comuniștii s-au folosit aprig ce moștenirea primită, au întreținut-o la minim și, unde a fost posibil au înlocuit frumoasele și romanticele gări cu niște monstruozități fără volum minim de aer, fără expresivitate, fără nimic. Ce să mai vorbim de frumusețe.

Ce s-a întâmplat la noi

Urmașii lor, lingăii din eșaloanele 2, 3 sau chiar mai jos, au ajuns miniștrii, secretari de stat, directori de companii, sau de regionale și, au fost convinși că salariile uriașe le-au meritat. Mai mult, unii dintre ei și-au arătat și spiritul ”antreprenorial” și și-au transformat postul într-o afacere. A lor. Ce dacă nu aveau și cheltuieli. Important era să câștige. Nu conta în detrimentul cui, nu conta că cei care le plăteau salariile regești (uneori peste ale omologilor lor din Cehia, Slovacia, Ungaria, etc) trebuia să le plătească și pierderile companiilor rezultate din generarea de profit pentru ei.

Vedem rezultatele

La CFR au stat ceasurile. Timpul așteaptă să facă ceva cei care sunt plătiți pentru asta. Iar ceasul, e de firmă, vorba aceea.

Iată gara din Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase construite în România, în ce hal a ajuns. Dacă se va întreba de ce? Atât directorii din ultimii 30 de ani cât și liderii de sindicat (lipitorile fără de care directorii ar fi fost mult mai puțin avuți și care, la rândul lor, au averi imposibil de justificat).

De ce nu se trezesc cei care au obligația să-i întrebe de ce gările se dărâmă iar lor le cresc conturile și proprietățile?

De ce, în timp ce în toate țările Europei, transportul feroviar, inclusiv cel de călători, este în plin avânt iar la noi moare?

Fii mereu gata de aventură!

Abonează-te și descoperă destinații noi, ponturi de călătorie și inspirație pentru următoarea ta escapadă!

Mai multe articole

Avioane Lufthansa pe pista unui aeroport

Ce știți despre aeronava „Freising”? Primul zbor Lufthansa cu internet Starlink

Ce știți despre aeronava ”Freising” aparținând companiei Lufthansa? Probabil mai nimic. Nici eu n-am știut nimic până în august. Hai să vă spun și vouă! Freising este numele unui A 320neo din flota Lufthansa Group. La începutul lunii august a intrat în hangarul Lufthansa Technik de pe aeroportul Berlin Brandenburg pentru revizii tehnice periodice. În același timp specialiștii Lufthansa au montat antenele și tot ce trebuia pentru ca la ieșirea

Mai mult...
Vedere panoramica asupra orasului Dresda cu Biserica Frauenkirche si raul Elba

Dresda este orașul care a învins istoria

Dresda este orașul care a învins istoria. Arhitectura predominant Barocă face din Dresda un oraș care te lasă înmărmurit de la prima privire. Dacă vrei să știi ce să vizitezi în Dresda, acest ghid își va dezvălui farmecul ”Florenței de pe Elba”. Am fost la Dresda cu mulți ani în urmă, într-o regretabilă fugă. Programul a fost foarte încărcat, la fel ca în cel mai recent City Break al meu.

Mai mult...
Vedere panoramică asupra orașului Nisa, punct de plecare pentru Train des Merveilles

Train des Merveilles

Train des Merveilles, în traducere, Trenul Minunilor este un tren turistic din sudul Franței, care urmează un traseu de doar 70 de kilometri, prin unele dintre cele mai pitorești zone ale Franței. Linia a fost inaugurată la 30 octombrie 1928. Ochii specialiștilor în turism i-a atras mult mai târziu. Trenul turistic denumit Train des Merveilles a fost introdus în circulație în septembrie 2002. De atunci, linia a fost modernizată în

Mai mult...
Egretă mare albă stând pe pietre în Delta Dunării

Delta Dunării

Delta Dunării a fost prima pe lista ea de dorințe toată copilăria. Am reușit să ajung la sfârșitul clasei a IX-a, cu expediție școlară, cu cortul. Nu am stat mult și am văzut Delta doar din ”pasager”, între Tulcea și Sulina. Camparea a fost la Sulina. Am fost încântat și dezamăgit în egală măsură. Văzusem că frumusețea Deltei e reală, dar de la distanță și prea puțin. Mai târziu aveam

Mai mult...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *