Târgul de Turism al României București, februarie 2018

Așa cum am promis, revin asupra Târgului de Turism al României 2018, ediția de primăvară.

Așa cum am mai spus, evenimentul a fost găzduit în cele două pavilioane noi, B1 și B2 și, tot așa cum am mai spus, gazda mai are multe de facut pentru a fi primitoare. Nu vreau să par răutăcios dar experiență are și oamenii săi umblă destul prin lume. De ce nu văd și nu învață nimic, nu știu. În aceste condiții reavoința pare că ar fi cea care nu vrea să-și lase locul. Practic, niciunul dintre obiceiurile proaste nu a fost abolit.

Spațiu mare, standuri pe măsură. Tour operatori care au făcut istorie și alții care încearcă să se strecoare printre ei, agenții care ar vrea să-ți pună toată lumea la picioare și exploatatori de nișe, români, greci, bulgari, israelieni și din alte colțuri ale lumii, veniți să ne atragă cu ospitalitatea și zestrea naturală a meleagurilor lor. Totuși, au fost ediții anterioare mai bogate în expozanți străini.

România a fost promovată de Ministerul Turismului, consilii județene și municipalități. Standuri interesante, unele chiar foarte frumoase dar…

Nu există un plan unitar de promovare a vreunei zone, autoritățile locale nu colaborează deloc sau o fac prea puțin cu ofertanți de servicii, de orice fel.  Mulți dintre cei veniți să ”promoveze” regiunea nu cunosc principalele obiective turistice, nu au informații despre existența posibilităților de cazare sau masă, locuri de parcare, etc. Asta înseamnă că aruncă niște bani, și nu puțini, pe fereastră, considerând că fac promovare. Mai mult, mulți nu au cărți de vizită și îți dau un catalog cu o adresă impersonală.

Singurele locuri unde am primit informații importante au fost la județele Alba, Maramureș, Hunedoara, Tulcea și Sibiu.

Tulcenii au avut chiar și câțiva ofertanți de servicii (hoteluri plutitoare, pensiuni, plimbări de agrement, etc).

Maramureșul a avut un stand care a vrut să ne ducă în lumea satului din această zonă și a reușit. Modestia și farmecul gospodăriei țărănești, maramureșene, te făceau să te întorci cu picioarele pe pământ și să-ți dorești să stai măcar câteva zile în mirosul fânului.

Hunedoara a avut un stand modern cu multe secțiuni și nu puteam să nu-l remarc pe profesionistul îndrăgostit de frumusețea României și părțile bune ale poporului român, dl. Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor.

Alba a adus poarta ”Cetății Marii Uniri”  și tunurile cu care să apere această măreață realizare din istoria noastră.

Și, să nu uit, una dintre metehnele cele mai deranjante ale târgurilor de turism, sonorizarea. Nivelul extrem de ridicat, trecut de limita suportabilului. Noi ca vizitatori mai aveam o opțiune, să ieșim un pic, dar expozanții… Com o crede sunetistul că se pot purta discuții? Aici trebuie umblat negreșit.

Evenimentul a fost un bun prilej de comunicare, motiv din care a atras diverse evenimente conexe: prezentări de destinații, seminarii, conferințe de presă, întalniri.

Tour operatorii cu dare de mână au organizat petreceri care să ducă cu gândul la vacanțe, la distracție și la o mai bună colaborare cu cele mai importante rotițe ale angrenajelor create, revânzătorii.

Grecia a avut prezentări de destinații pentru speciliști în primele două zile de târg. Am participat și eu la câteva dintre ele amintindu-mi de frumoasele locuri elene deja vizitate sau am văzut noi provocări la vise de vacanță. Grecii se mândreau că în 2017 au fost a patra destinație europeană în preferințele turiștilor. Da, chiar e un motiv de mândrie. Pe mine m-a bucurat mult reîntâlnirea cu Akis Spiratos, pionierul turismului capitalist în România care nu voia să-ți vândă țara. Akis este atât de bonom, atât de modest dar atât de mare încât va urma un articol dedicat lui. Merită!

La târg a fost prezent și actualul ministru al Turismului, Dl. Bogdan Gheorghe Trif, pe care am avut ocazia să-l ascult și la ședința AGA ANAT dar și spre finalul primei zi de târg, într-o scurtă discuție privată.

Sunt un optimist incurabil și m-aș bucura să realizeze lucrurile pe care a spus că vrea să realizeze, fără să le consider promisiuni. Referitor la garantarea pachelelor turistice, a lăsat să se înțeleagă că se va consulta cu mediul de afaceri și va căuta să implementeze un sistem bazat pe echitate și proporționalitate. Noul președinte al ANAT, Domnul Nicolae Demetriade, îi va fi un partener cu mare experiență în industria turismului.  Referitor la ce ne arde cel mai tare, la atragerea de turiști străini care să vină în România pentru vacanță, a spus că va demara acțiuni în parteneriat public privat în care va coopta și entități care să garanteze ducerea la bun sfârșit a fiecărui proiect, indiferent de ce ministru sau orientare politică va prelua ministerul. Este primul care vine cu această abordare care dincolo se aplică cu succes. Eu chiar asta doresc de mulți ani. Și îmi doresc ca autoritățile locale să angajeze oameni pregătiți pe care să-i pregătească în continuare.

Pentru a aduce turiști străini care să petreacă vacanțe în România trebuie muncit. Nu se face așa ușor acel, aparent, mic pas de la vis la dorință. Deși este o țară frumoasă, cu cea mai completă zestre din regiune, România atrage cei mai puțini turiști iar asta și în condițiile în care cei de la statistică socotesc și șoferii de TIR ca fiind turiști străini.

Așa că, eu nu pot decât să îi doresc succes Domnului ministru și să-i sugerez să se grabească pentru că 6 luni trec repede.

Sper ca în curând să revin cu un interviu punctual pe tema ”România – destinație de vacanță” cu Domnul ministru.