Murano este o altă lume a Veneției, o lume diferită care poartă cu mândrie amprenta făuritoarei ei, o lume care întregește universul unic al Veneției , o lume mică dar care uimește toate celelalte lumi de pe Pământ și din tot universul.
Murano a fost desemnat de Veneția să fie locul unde se adună toate cioburile de stele, începând cu cele aduse de fenicieni pe acest Pământ, smalțul egiptenilor preluate de romani, care au găsit în sticla turnată soluția de a aduce Soarele în băi și a păstra și discreția în același timp. Și așa a rămas, un pol al strălucirii pastelurilor transparente, un cuib al strălucirilor reci ce încălzesc inimile și înfierbântă imaginația.
Murano din vaporetto
Începând din secolul al VII-lea, Veneția a devenit un centru important de producere și prelucrare a sticlei care în 400 de ani a atins performanțe maxime care au determinat proaspăt înființata breaslă a sticlarilor să ia măsuri de protejare a acestei mari avuții. Astfel, în 1271 breasla a interzis importul de sticlărie sau angajarea de străini în această industrie venețiană.
Mult mai radicală a fost legea care în 1291 înființa Murano ca ”centru principal” de producere a sticlei și care impunea mutarea tuturor cuptoarelor de sticlă din Veneția în Murano pentru a evita riscurile unor incendii care ar fi putut fi devastatoare pentru structurile din lemn ale orașului deja suprapopulat. Aspectul mult mai important al legii s-a dovedit a fi izolarea meșterilor sticlari pe insula Murano. Acest lucru a fost confirmat și de legea din 1295 care le interzicea acestora să părăsească Murano.
Talentul și răbdarea meșterilor au reunit simfoniile srtălucirilor cu un dans nebun al culorilor și au făcut ca sticla de Murano să fie dorită și apreciată peste tot.
Farul: Vedere dn Vaporetto
Când am fost la Veneția, Murano era programat chiar în ziua în care vă spuneam că transportatorii venețieni intraseră în grevă, dar optimismul ne-a dus la stația de vaporetto Fundamente Nove unde am prins o cursă redusă a liniei 4.1 care mergea pe Murano dar numai până la stația Colonna. Partea bună cu greva a fost că a speriat mulți turiști care și-au scimbat planurile legate de paradisul sticlei și îngustele străduțe au fost prea încăpătoare.
Clădirile, în stil venețian desigur, parcă un pic mai scunde decât cele din Veneția, atrăgeau privirile doar cu vitrinele lor, adevărate simeze ale bijuteriilor create de inegalabilii muranezi. Dincolo de vitrine începe paradisul, opere de artă de la care cu greu îți poți lua ochii, statuete, figurine, personaje de desene animate, scene din adâncuri, corpuri de iluminat și tot ce nu te-ai fi gândit vreodată că se pot face din sticlă. Cei mai mulți nu permit fotografiatul în magazine din motive lesne de înțeles, projarea produselor lor de a fi replicate cu chinezării.
Murano – ape și olane
Muzeul sticlei din Murano trebuie văzut negreșit. Incredibilul văzut în vitrinele sticlarilor va fi cumulat cu date istorice care sunt mult mai incredibile. O sticlărie de pe lângă biserica St. Pietro Martire prezintă de 4 ori pe săptâmână cum se fac minunății din sticlă. Am ajuns prea târziu… totuși, când ne retrăgem spre vaporetto pentru a ne întoarce la Veneția am primit permisiunea de a asista la realizarea de miniature din sticlă de către un artizan, cu condiția să nu filmăm și să nu fotografiem. Secretul sticlei de Murano rămâne bine ascuns în temeliile caselor de cărămidă arsă, în nisipul din care e făcută, în apele tulburi ale lagunei, în sufletele, mințile, ochii și mâinile meșterilor sticlari.
Cu toate măsurile de protejare a artei lor sunt magazine care nu au în spate o sticlărie și care au închis ochii la pătrunderea chinezăriilor. Așa că, aveți grijă de unde cumpărați!
Amintitrea farmecului capitalei artei sticlarilor m-a făcut să amân un alt loc vizitat, Trattoria Busa alla Torre, un mic restaurant care încă nu are stele Michellin dar este recomandat de celebrul catalog de ani buni.
Recomandările sunt într-adevăr justificate. Mâncare excelentă și servicii cu ștaif.
Busa alla Torre
Acesta este locul unde timpul nu mai există, este locul unde și felinarele dansează, este locul unde poți sta ore în șir cu ochii la minunile ieșite din mâinile muranezilor, locul unde nu te poți hotărâ niciodată ce ai dori să iei cu tine și și ce să mai lași, este locul pe care eu l-aș lua cu mine pentru totdeauna. Poate tocmai de aceea mi-a fost foarte greu să decid ce poze să impart cu voi și să nu vă plictisesc. Și nu uitați, Edelweiss Travel vă poate ajuta să aveți vacanțe minunate.
Dansul felinarelor
Vedere spre Biserica St. Pietro Martire
Biserica Cimitirului San Michele
Murano – primii pasi
Vitrina cu șah
Murano – vitrină
Murano – pe canal
Murano – Muzeul Sticlei
Murano – filarmonica
Vitrină
Vitrină
Vitrină
Spectacol de sticlă și lumină
Idei și artă
