O zi e prea puțin pentru Mainz

O zi e prea puțin pentru Mainz. Pentru că orașul te atrage și te cucerește pas cu pas. Ca mai toate locurile din Germania.

De când am aflat câte ceva despre Mainz, mi-am dorit să-l văd. Măcar în fugă. În cadrul GTM 2026, unul din Pre Convention Tour pornea de la Mainz și avea o zi dedicată lui. M-am bucurat mult, mai ales că includea și Heidelberg, orașul universitar pe care, iarăși, îmi doream să-l văd.

Pentru mine Germania este una dintre cele mai frumoase destinații de vacanță și mă bucur de fiecare dată să merg să mai văd ceva.

Călătoria avea să înceapă cu peripeții și emoții. Da, știu că veți spune că știți că e specialitatea casei. Cu două zile înainte de plecare, Lufthansa a anunțat că unele curse s-ar putea să fie afectate de greva ce se anunțase. Au anulat și zborul meu, dar Biroul Național de Turism al Germaniei a reușit să mă reruteze astfel încât să ajung la timp. De la gara aeroportului din Frankfurt la Mainz se ajunge rapid, cu S8, RE2 sau RE3 care se succed la intervale scurte. Se poate și cu trenurile ICE, dar acestea se succed la intervale mai mari iar diferența de timp de mers este de doar 7, 8 minute.

Primii pași prin Mainz

Gara Principală (Hauptbahnhof), te întâmpină cu arhitectura ei neo renascentistă italiană, cu influențe baroce și clasice și te asigură că nu vei regreta vizita în acest oraș. Hotelul era la 15 minute de mers pe jos de gară. Am pornit fără grabă și am ales traseul în funcție de ce clădiri vedeam mai atrăgătoare.

Ce citisem despre Mainz

Citisem despre istoria lui. Urmele civilizației umane în zonă sunt foarte vechi. Poziția sa pe malul Rinului, la confluența cu Mainul, nu avea cum să nu fie exploatată de om. Din Paleolitic s-a găsit o mică statuetă, Venus din Linsenberg. În Epoca Bronzului, aici era deja un important nod comercial. S-au găsit tumuli funerari și depozite de topoare, arme și bijuterii din bronz. După anul 450 Î.Hr., zona a fost populată de triburi celtice.

Apoi au venit romanii. Aceștia au înțeles imediat importanța strategică și au făcut din Mogontiacum, cum l-au numit celții, mai întâi o importantă bază militară pentru expedițiile duse dincolo de Rin. Apoi l-au făcut capitala provinciei Germania Superior.

După plecarea romanilor, Mainz a rămas un oraș important. Arhiepiscopul de Mainz era unul dintre Principii Electori. După Revoluția Franceză, Mainz, împreună cu malul stâng al Rinului au fost incluse în Franța căreia ia aparținut până în 1814. În 1792, 1793 a fost capitala Republicii de la Mainz. În 1816 devine capitala provinciei Rheinhessen.

Al Doilea Război Mondial găsește Mainz puternic industrializat. Asta a atras bombardamentele aliaților de la sfârșitul războiului, bombardamente care au distrus peste 80% din oraș. Chiar și din orașul vechi.

Reconstrucția s-a făcut cu ceva grabă și destul de puține clădiri (am apreciat noi) au fost reconstruite după vechile planuri. Au apărut multe clădiri ”moderne” în orașul vechi, dar, ghida a spus că, după război, când timpul presa tare, s-a spus că orașul vechi va redeveni cum a fost.

Tururile ghidate

Mainz are un birou de turism local foarte activ, cu specialiști care chiar își fac treaba. Se organizează mai multe tururi pietonale cu diverse teme. Sunt mulți voluntari care pun umărul la calitatea acestor tururi. Noi am avut două tururi, ambele în viteză, diferite de cele organizate în mod curent. Primul tur a avut ca obiectiv principal Muzeul Gutenberg. Johannes Gutenberg este considerat cel mai important fiu al orașului. Presa tipografică concepută de el este un uriaș pas înainte pentru propagarea culturii la nivel mondial.

Al doilea tur a avut ca temă principală vinul. Mainz se află în cea mai mare zonă viticolă a Germaniei, Rheinhessen. Am degustat nelipsitul Rhein Riesling, care mie mi se pare prea ”stâncos”, Pinot Gris și Müller-Thurgau care, pe mine, m-a impresionat în mod plăcut.

E clar de ce localnicii consideră că cea mai importantă contribuție a romanilor este că le-a adus vița de vie, i-a învățat să o cultive și cum să facă vin.

Ce am reușit să vedem

Am văzut un oraș curat, ordonat și cu multe flori. Încă mai sunt case cu cadre de lemn, care au scăpat de bombardamente sau care au fost reconstruite. Sunt clădiri în diverse stiluri arhitectonice, gotic, baroc, rococo, și neo-renascentism de secol XIX.

Catedrala este impresionantă și Piața catedralei este un loc minunat pentru a petrece clipe liniștite la o discuție cu prietenii, savurând o bere sau un pahar cu vin.

Povești, ca peste tot sunt multe. Când veți ajunge la Mainz, în oricare din tururile pietonale, ghizii vă vor fermeca cu ele. Mie, cel mai mult mi-au plăcut poveștile generate de cel mai important eveniment al urbei, Carnavalul.

Carnavalul

Acest eveniment este foarte important pentru Mainz, oraș care are una dintre cele mai puternice tradiții de carnaval din Germania. Începutul nu este localizat exact dar în forma care l-a făcut celebru este consemnat la 1838. Face parte din evenimentele create de creștini, pentru distracție, înaintea intrării în postul Paștelui.

Carnavalul de la Mainz se distinge prin faptul că este un prilej de satirizare a politicienilor, armatei, și tot ce ține de administrația care îi nemulțumește pe contribuabili.

În epoca modernă, Carnavalul începe pe 11 noiembrie la ora 11:11 și se termină marți, înainte de ”Miercurea Cenușii” (intrarea în postul Paștelui).

Ultima săptămână a sa este cea mai interesantă și atunci orașul este plin de turiști din toate colțurile lumii.

Mai mult, Carnavalul din Mainz are și un monument. O fântână, în Piața Schiller. Fastnachtsbrunnen, cum se numește această fântână, a fost construită între 1964 și 1967. Este făcută din peste 200 de figuri din bronz. Printre ei este celbrul Till Buhoglindă, Hans Wurst sau Zeița Mogontia, ocrotitoarea orașului.

Mă opresc aici dar voi mai scrie despre Mainz, articole mai scurte, focusate pe locuri și evenimente.

Vă doresc lectură plăcută și Vacanțe reușite!