Piața de Crăciun este acea poveste frumoasă pe care o așteptăm, în fiecare an, chiar din clipa în care cea de anul acesta tocmai s-a încheiat. Nu mai e mult și vine Adventul cu Piețele de Crăciun. Chiar dacă, încă nu simțim mirosul iernii peste tot, timpul curge și ne trezim că ne bat în geam zile pe care le credeam departe.
Ce este Piața de Crăciun?
Piața de Crăciun este o piață stradală asociată cu sărbătoarea Crăciunului, de la ale cărei tarabe se pot cumpăra produse de sezon, în special lucruri ce se pot oferi cadou de Crăciun. Scena ieslei este prezentă în toate dintre ele. Piețele de Crăciun, de regulă sunt deschise pe durata celor 4 adventuri din religia catolică.
Sunt specifice zonei germanice, de religie catolică, dar au fost adoptate în țări în care populația nu este majoritar catolică precum Irlanda și Marea Britanie dar și în zone cu populație majoritar necatolică, în special în România.
În unele zone se mai numesc Chriskindlmarkt (sau Christkindlesmarkt) care în traducere mot a mot înseamnă ”piața Copilului Hristos”. De fapt este vorba de un spirit al Crăciunului, de un înger, nu de un copil la propriu. Acest concept a fost introdus la Nuremberg, de protestantul Martin Luther, în 1545. De atunci, îngerul Christkind (Copilul Hristos) este cel care aduce cadourile de Crăciun, în locul catolicului Sfânt Nicolae. Numele și obiceiul s-a extins și la alte Piețe de Crăciun. Cu toate acestea, Piețele de Crăciun rămân specifice lumii catolice.
Ca durată, în general, Piețele de Crăciun sunt deschise pe durata celor patru adventuri dar sunt unele care sunt deschise mai mult timp, iar câteva, chiar trec în anul următor. Aici găsiți detalii despre durata principalelor piețe din câteva orașe cu Piețe de Crăciun renumite.
Oferte de cazare în hoteluri atent alese, în apropiere de principalele piețe de Crăciun găsiți aici

Piata de Craciun Sibiu
Scurt istoric
Prima Piață de Crăciun este consemnată ca fiind Striezelmarkt, la Dresda, în 1434. Numele i-a venit de la Striezel care este o prăjitură ce se face în zonă în perioada aceasta a anului. Este adevărat că au mai fost alte piețe înainte dar sunt considerate a fi fost niște ”piețe de decembrie”, nefiind asociate cu spiritul Crăciunului dar care, ulterior, au devenit piețe de Crăciun. Astfel de, hai să le zicem, precursori ai piețelor de Crăciun au fost consemnate ca având loc la Viena, în 1298, la Munchen în 1310 sau la Bautzen în 1384. Erau piețe de o zi sau de scurtă durată, organizate în piețe sau pe străduțe de unde localnicii puteau să-și procure mai ușor cane și alte produse necesare pentru Crăciun.
Ulterior, meșteșugarii au început să-și expună spre vânzare obiectele făcute de ei din lemn sau alte materiale.

Piata de Craciun Barcelona
Cu ce ne atrag Piețele de Crăciun?
Piețele de Crăciun sunt atractive în întregul lor. În primul rând spiritul sărbătorilor care le învăluie și le transformă în mici sate ale lumii poveștilor. Fiecare piață are identitatea ei atât de bine definită încât nu poți spune că sunt două la fel. De aceea eu nu accept niciun clasament al lor, după niciun criteriu.
În toate găsim ornamente de pom de Crăciun, obiecte artizanale executate de meșteri iscusiți, preparate culinare dar mai ales dulciuri specifice zonei și băuturi calde și reci, începând cu vinul fiert (pe care îl găsim chiar în toate).
Mere coapte și glazurate cu caramel de diverse culori, castane coapte și fructe uscate sau confiate, covrigi și biscuiți ornați cu modele de sezon din zonă, turtă dulce și prăjiturele tradiționale, alune și nuci, și mă opresc.
Dacă vedeți într-o piață ceva care vă place, este foarte posibil ca în următoarele să nu mai găsiți acel lucru așa că satisfăceți-vă dorința.
Bucuria, fericirea și mulțumirea te învăluie și te duc pe tărâmurile lor iar râsul zglobiu al copiilor este cheița care dă timpul înapoi.
Piețele de Crăciun instalează în suflete acea liniște și inocență care ne fac să ne bucurăm de orice. Mirosul de scorțișoară, de turtă dulce și mere coapte ne poartă pașii prin lumea personajelor de basm printre care ne-am trăit copilăria și o retrăim din nou, aici.

Piata de Craciun Colmar

Piata de Craciun Nuremberg

Piata de Craciun Edinburgh

Căni băuturi Piata de Craciun

Piata de Craciun Milano

Prajituri Craciun

Piata de Craciun Thessaloniki

Piata de Craciun Augsburg


2 Comments
Aici unde sunt prima piata strict dedicata Craciunului a fost abia in 2007(Aflai asta la radio acum vreo 2 zile). De atunci s-au extins. Sunt tare comerciale, desi, spun organizatorii, incearca sa aduca artizani. Care artizani sunt din ce in ce mai putini, iar produsele lor din ce in ce mai scumpe in raport cu chinezariile obisnuite. Desi beneficiem de tot felul de chestii (masina de spalat si de uscat, roboti culinari) timpul este din ce in ce mai putin, fugind in stinga si-n dreapta din ce in ce mai mult. Nu exista o parte tihnita (Sorescu vorbeste in niste poezii de dorul dupa o astfel de viata mai tihnita). Si revenind la artizani, nu mai suntem capabili sa apreciem munca manuala. Traind intr-o epoca nebuna cind totul trebuie schimbat dupa 4-5-6 ani, nu iubim un tocator de lemn ce ne tine 15-20, ca e demodat dupa 5. Nu cumparam un pix facut din lemn ca e scump, chiar daca ii putem schimba mina. Acum un pix ordinar e cam cit o mina, deci luam pixul nou si-l aruncam pe cel vechi. Si nici nu mai scriem mult. O pereche de manusi de lina impletite manual, un fes de lina impletit manual, sunt un simbol al vremurilor de odinioara.
Si la noi tot in 2007, la Sibiu. Comerciale au fost create. Doar ca atunci considerentele erau altele. Negustorii si mestesugarii de succes aveau alte posibilitati materiale care sa le permităsă-si duca marfurile in diverse locuri. De altfel, negustorii faceau afaceri calatorind între sursa si piata de desfacere. Referitor la mestesugari si artizani, Austria (si probabil nu doar ea) instituise o politica in sprijinul reinvierii mestesugurilor, ca toping pentru industria turismului. Au folosit de fapt o tehnica mai veche a lor prin care nu-ti dadeau bani, dar nu-ti mai cereau taxe. Faceai ce trebuie, traiai. Te obligau sa si muncesti, sa fii si serios. Pentru ca ii invatau si pe altii mestesugul lor aveau alte avantaje. Asta au aplicat-o si in teritoriile ocupate in Romania. Stiu de la bucovineni.