,Prima vizită la Plovdiv am făcut-o în defavoarea Sibiului. Pentru că m-am trezit târziu și n-m găsit cazare în centru. Nu aveam decât să schimb schimb destinația. Și dacă tot…, ia să mai vedem ce mai face capra vecinului de la sud! Am ales Plovdiv. Auzisem despre el că e frumos și știam că va fi Capitală a Culturii Europene în 2019, alături de o frumusețe a Italiei, Matera, care a fost platou de filmare pentru mai mult de 25 de producții.
Drumul nu a fost lipsit de neprevăzut
M-am interesat de ferryboat și până să se albăstrească ferestrele am pornit spre Turnu Măgurele. Fusesem prevenit să ajung pe la 7, chiar dacă plecarea era programată la 8 deoarece durează mai mult formalitățile. Am ajuns pe la 07:05 și micul punct de trecere a frontierei era blocat de camioane. Am sunat și mi s-a spus să ocolesc pe contrasens că autoturismele au prioritate. Formalitățile n-au durat mult. Doar la taxa de traversare am așteptat un timp pentru că era doar o doamnă care se străduia și se mișca foarte repede, dar și noi eram mulți. S-a facut 8, s-a facut 8:30 și ferryboat-ul nu mai venea. Pe la 8:40 a reușit să vină, a debarcat și stai să vezi chin să-l convingă să stea locului. Bucuria că i-ar fi mai bine caprei noastre s-a cam risipit. Cheul de acostare de la noi se pare că a fost făcut cam în fugă și cu bani puțini și nu respectă regula de ancorare cu prova în amonte.
Iarna nu-i ca vara
Până la Troyan n-am remarcat decât că asfaltul lor e mult mai bun decât al nostru, pe drumuri de aceleași categorii. Mai mult, ei au benzi pentru depășire în rampe. Și, când începusem să mă bucur că mai avem puțin până începem urcușul în Parcul Național ”Central Balkan”, o mașină de poliție pusă pe lat… Semnul nu era prea bun. Aveam să aflu că era chiar rău, polițiștii spunându-ne că drumul e închis că e zăpadă de un metru și jumătate. Am fost nevoiți să ocolim mai bine de 100 km… Ce frumoasă e capra noastră!…
Prima impresie
Am ajuns la Plovdiv pe seară și după ce ne-am cazat au început să se aprindă luminile pe străzi. Ei da, dar odată plecați să explorăm orașul, cu primul gând să mâncăm ceva, am văzut un semn de ”circulație” tare drăguț, Beer SHOP și înăuntru erau peste 300 de etichete de bere din toată lumea. Ooops și peste drum de el, BEER STOP PUB. Hai că e bine! Trebuie să-l vizităm! Un pub superb deținut în comun cu magazinul de bere care oferea câteva zeci de beri. Aici e locul căutat! Meniul, pe lângă câteva feluri de cârnați nemțești avea și câteva surprize iar eu m-am oprit la urechi de porc la jar. Și ce bine am făcut!!!
Am mâncat, am testat cateva beri și nerăbdarea de a explora orașul ne-a trimis în zona pietonală. Stupefacție! Prima senzație a fost că sunt la Parndorf, apoi mi-am dat seama că e mult mai frumos. Nu-mi venea să cred. Apoi am dat de ruinele Stadionului Antic din Philippopolis. Acesta a fost numele actualului Plovdiv după ce a fost cucerit de armata lui Philip al II-lea, mai cunoscut ca Philip Barbarul, tatăl lui Alexandru Macedon. Dar hai să spunem ceva de lungul trecut al Plovdivului. De fapt mulți specialiști îl consideră cel mai vechi oraș din Europa locuit fără întrerupere. Primele urme de civilizație datează din neolitic, mileniul VII Î. Cr. Iar pe vremea micenienilor, în mileniul II Î. Cr., era deja o așezare fortificată a tracilor și se numea Eumolpias.
Puțină istorie veche
În anul 72 Î. Cr. A fost cucerit de romani și numit Thrimontium, adică ”orașul celor trei coline”, deși era pe 7 coline. Pe timpul ocupației romane a fost capitala provinciei Tracia și s-a aflat la răspântia celor mai importante drumuri militare ale imperiului. Lucian, poetul antic roman, a spus despre Thrimontium: ”Acest oraș este cel mai mare și cel mai frumos dintre toate orașele, frumusețea lui strălucește de departe”. De altfel, în perioada romană Plovdivul a avut o dezvoltare fulminantă. Orașul avea aducțiune de apă, sistem de canalizare a apei menajere, băi publice, teatre și era apărat de un zid dublat.
Evul Mediu și mai apoi
În era noastră, prin secolul VI aici s-au stabilit popoare slave, printre care și cel bulgar, care au schimbat proporțiile etniilor. După formarea Bulgariei, orașul a rămas o fortăreață bizantină de graniță. A fost cucerit de hanul bulgar Krum, cel care a făcut Imperiul Bulgar, în 812, recucerit de bizantini 159 de ani mai târziu și a rămas al lor până la transformarea în Imperiul Latin în urma celei de a IV-a Cruciade. Au urmat turcii care l-au numit Filibe, tot de la Philipp Barbarul. Orașul a fost eliberat de sub turci în urma Bătăliei de la Philippopolis din 1878. Numele actiual, Plovdiv, se presupune că derivă din numele tracic Pulpudeva care inseamnă ”Orașul lui Philipp”, adică ar fi traducerea lui Philippopolis. Slavii îl pronunțau Păldin și mai apoi Plăvdin.
Actualul oraș amplasat pe și între cele 7 coline a acoperit atât orașul lui Philipp din vremea macedonilor cât și operele din perioada administrației romane. Astăzi sunt decopertate doar câteva din capodoperele civilizației acestui loc și este foarte dificil și să credem că viitorul apropiat ne va rezerva mari surprize privind scoaterea la lumină a altor noi opere antice.
Las loc pentru ”va urma”!
Și, ca să nu vă plictisesc, trag linie după prima zi.
La nivel de țări, privind traseul urmat, caprele sunt cam la fel, cu destulă râie iar diferențele nu sunt prea spectaculoase. Drumurile județene la ei sunt asfaltate și mult mai bune decât la noi. Pe Shipca s-a interzis circulația mașinilor mai mari de 5 tone și se simte clar. În fața fenomenelor naturale firești anotimpului autoritățile ambelor țări se bâlbâie și iau în special măsurile nepotrivite. Deci, 0,5 la zero pentru ei.
În episodul următor ne vom plimba prin Plovdiv, vom merge la o degustare de vinuri și vom trage și alte concluzii.