FITUR, ITB și TTR sunt cele trei târguri de turism la care am participat până acum, ca vizitator, anul acesta.
Târgurile de turism internaționale reprezintă evenimente esențiale unde se întâlnesc profesioniștii din industrie, având un rol major în dezvoltarea pieței globale. În acest context, FITUR Madrid și ITB Berlin se numără printre cele mai importante evenimente de profil la nivel mondial. În paralel, Târgul de Turism al României (TTR) reprezintă un eveniment care vrea să fie relevant la nivel național și regional. În acest articol analizez aceste trei târguri din perspectiva experienței directe, evidențiind diferențele de amploare, impact și organizare.
Madridul a fost 5 zile capitala turismului, organizând FITUR, Târgul Internațional de Turism (Feria Internacional de Turismo). Din punctul meu de vedere, ediția a fost ceva mai reușită decât cea de anul trecut.
Intrarea la târgul de turism FITUR Madrid 2026, unul dintre cele mai importante evenimente ale industriei turismului mondial
Istorie și cifre
Prima ediție a avut loc în ianuarie 1981 și a fost organizată în Palatul de Cristal din Parcul Retiro. A reunit 1500 de expozanți din 37 de țări și a atras 3000 de vizitatori specialiști. În câteva ediții, cifrele s-au dublat. Din 1983 a început internaționalizarea care a continuat în ritm rapid.
Un element tradițional al FITUR este deschiderea oficială onorată de prezența Regelui Spaniei. Obiceiul a fost introdus de Juan Carlos I, la prima ediție. Felipe al VI-lea respectă obiceiul care dă noblețe târgului.
O comparație între progresul din perioada 1981-1986 și cel din perioada 2020 – 2025 arată cam așa:
- 1981-1986 s-a înregistrat o creștere a numărului de expozanți de 80%,în timp ce în ultimii 5 ani, creșterea a fost de 15-20%;
- Numărul țărilor participante a crescut în primii 5 ani cu 50%, comparativ cu ultimii 5 ani când creșterea a fost de 20%;
- Impactul economic pentru Madrid a fost estimat la 400 de milioane de EUR în 2023 și 445 de milioane în 2025.
Ediția aceasta
Ediția de anul acesta a fost un pic peste cea anterioară ca număr de expozanți și număr de firme participante. Mai pe scurt, au participat puțin peste 10 mii de firme din 161 de țări. Au fost prezenți peste 150 de mii de specialiști în turism și asta dă poate cea mai mare greutate târgului. Impactul economic pentru Madrid a crescut la 505 milioane de EUR (cu peste 13% peste 2025).
Standul României la FITUR Madrid, unde sunt promovate destinațiile turistice din țară
Despre ITB Berlin
ITB-ul a celebrat a 60-a ediție. Cea mai mare noutate a fost că a devenit un târg doar pentru specialiști, adică Business to Business.
Anul acesta, ITB a reunit 5601 de expozanți din 166 de țări și a atras aproximativ 97 de mii de participanți.
Dar ITB rămâne un mare generator de business în turism. Datele de până acum, arată 47 de miliarde e EUR din contracte, negocieri, decizii de achiziție. Nu e cifra finală. Dar e foarte mare.
Impactul financiar pentru orașul Berlin este încă la nivel de estimat dar a depășit 80 de milioane de EUR. Se preconizează că se va apropia de 120 de milioane. Dar ITB are impact financiar asupra întregii Germanii.
La intrarea în complexul Messe Berlin, gazda ITB Berlin – unul dintre cele mai importante târguri de turism din lume
Ce se întâmplă la aceste târguri?
Se fac afaceri, se întăresc legăturile existente între parteneri, se fac alte legături noi, se îmbogățesc cunoștințele despre tendințele turismului mondial, se ascultă părerile despre implementarea și efectele noilor tehnologii și concepte și multe altele. Sunt locul unde îți pui țara în vitrină (sau destinațiile pe care le oferi) o prezinți și arăți cât de ușor îi pot fi văzute frumusețile. Apoi cei care au oferte concrete încheie contracte.
Standul Austriei la ITB Berlin, un exemplu de promovare modernă și atractivă a destinațiilor turistice internaționale
Prezența României
La FITUR
România a avut un stand mai degrabă modest, în comparație cu alte țări cărora vrea să le facă concurență. Am trecut de câteva ori pe lângă el. Era lipsit de viață. La doar două mese am văzut persoane discutând. Nu m-am apropiat să văd dacă se discuta cu viitori parteneri.
La o discuție cu niște parteneri din țări europene aceștia și-au exprimat nemulțumirea că nu au primit propuneri concrete de vacanțe. Trasee, obiective, unde sunt cazările, timpul necesar între două puncte și preț aproximativ. Păcat!
La ITB
La ITB, standul României a fost un pic mai mare și mai populat decât cel de la FITUR. Karpaten a avut un stand separat aliniindu-se la modelelor altor țări.
Sper să fi înțeles cât mai mulți operatori străini că România chiar are ce arăta și tour operatorii noștri să fi încheiat multe contracte bune.
Târgul de turism din România
Spre deosebire de FITUR și ITB, care au un caracter global și generează volume semnificative de business internațional, TTR are un rol prea limitat chiar și la nivel regional. Lipsa unei internaționalizări consistente și a unei strategii coerente de atragere a expozanților străini reduce impactul acestuia în industria turismului global și chiar local.
România are ceva tradiție în organizarea de târguri de turism. În anii ’70, prin ONT, România organiza un fel de expoziții de turism. Standurile se bazau pe fotografii mari din principalele stațiuni turistice, Mamaia, Sinaia, Brașov. În principal, spun oameni care le-au văzut sau au participat la ele, se urmărea evidențierea ”realizărilor PCR”. Nu la toate aceste expoziții au participat și străini. Când au participat au fost din țările socialiste.
Întâlniri cu parteneri și colaboratori din industria turismului, la Târgul de Turism al României (TTR), București
Primul târg în adevăratul sens al cuvântului a fost organizat în 1994. Pentru a recupera, s-au organizat două ediții pe an. Probabil prima decizie greșită.
Mă gândesc fără a putea cuantifica exact, ce ar fi fost dacă s-ar fi organizat o singură ediție, internaționalizată, la care să fie interesați să participe cât mai mulți operatori străini. Măcar din Europa de est. Destinațiile din România erau destul de bine cunoscute în fostele țări socialiste. Rețeaua de transport feroviar încă era practicabilă, aeroport aveam la Constanța. Prin internaționalizare înțeleg să fi participat ca expozanți cât mai mulți operatori și oficii de turism de oriunde din lume. Evident și din România.
Poate devenea un târg căutat și poate ar fi împins de la spate turismul românesc pe niște linii clare și corecte. Trebuie să recunoaștem că după 1990 turismul s-a dezvoltat haotic. Fiecare a făcut ce ”a putut, cum a putut și s-a priceput”. De aceea pomul nu prea are fructe pentru toată lumea.
Dar, noi românii, ”trăim cu speranța”. Săraca!
În concluzie
Analiza evidențiază diferențe semnificative între târgurile internaționale și cele regionale. FITUR și ITB reprezintă repere globale în industria turismului, în timp ce TTR rămâne un eveniment cu impact predominant național. Pentru a crește relevanța internațională, ar fi necesară o strategie de dezvoltare axată pe internaționalizare, diversificarea participanților și crearea unui cadru competitiv real.
Imagini de la târgurile de turism
-
- România promovată la ITB Berlin, unul dintre cele mai importante târguri de turism din lume
-
- Tradiția ca FITUR Madrid să fie deschis de Regele Spaniei, introdusă de Juan Carlos I și continuată de Felipe al VI-lea, nu a fost respectată anul acesta din cauza unui accident feroviar
-
- Întâlniri și parteneriate încheiate în cadrul târgului ITB Berlin
4 Comments
Interesant, e ok, ar trebui totuși ca statul să facă ceva mai mult pentru turismul romanesc
Ar trebui. Ar și putea să facă multe, fără niciun efort financiar, dar nu are specialiști onești.
Mon Cher, 166 de tari? De unde au aparut atitea?Stiam ca-s multe… Da, turismul asa cum se prezinta azi a devenit ceva comun, desi in conditiile concrete de azi (insecuritate, preturi din ce in ce mai mari..) va fi primul scos din lista, alaturi de carti si spectacole.
In prezentarile turistice facute pentru diverse locuri din lume, apar si oameni, orase, chestii culturale. In reclamele pentru Romania sunt numai peisaje montane, cascade, paduri. Lipsesc oamenii, lipsesc peisajele citadine…
Tirgul de la Bucuresti este pentru ca cineva prin ministere sa bifeze o activitate, altii sa cheltuie niste bani si altii sa incaseze. Turismul si turistul lipseste. Asta continua sa ma socheze si acum. Si nu numai la turism. Parca cei ce sunt prin functii de decizii cind ies afara capata orbire, surzenie si mutenie. Nu vad cum e la altii, nu aud cum e la altii, nu pun intrebari. Cred ca ti-am mai spus ca aici, din loc in loc sunt plasate chioscuri cu informatii turistice. Intri si iesi cu un snop de pliante, semne de carte si alte chestii de informatii turistice, gratuit. Toate pe hirtie buna, color. SI tu de acolo o poti obtine gratuit. Am ramas in urma cu multe realitati de acolo, dar imi amintesc si acum anii 2005-2012, cind google map s-a dezvoltat in Romania cu voluntari, ca Sinaia ca fotografie era prezenta cu harta aia ce era linga hotelul din centru (Montana?) Meseriasii nu-s lasati sa-si faca treaba. Stiu ca snobismul romanesc a ajuns la cote fantastice, dar mai stiu si ca in materie de turism Romania pacatuieste in materie de calitate a serviciilor, dar nu in materie de preturi. Daca te-ai intors cu chestii bune din Spania si Germania, este foarte bine. Restul intra la si altele.
Din păcate suntem, probabil, singurul popor pentru care turismul chiar nu contează. Degeaba avem ce arăta lumii. Nu ne interesează să facem turismul să lucreze pentru România. Acum au găsit încă o soluție, ”Organizațiile pentru Managementul Destinației”. Susținătorii ideii vor ca fondurile pentru promovare să fie la dispoziția lor. E clar că aceste entități vor fi surse de venit pentru câțiva. La Berlin, un ins, care se dă mare tour operator pe România și este mare susținător al acestor OMD-uri, își promova firma la standul unei astfel de organizații, pentru că e mai bine pe banii ”statului”. Multe mi-au auzit urechile la FITUR și la ITB. Toate m-au făcut să plec capul și să scap de obligația de a răspunde ceva…