Ce nu e destul de clar în istorie
Pisa este mai misterioasă decât am fi tentați să credem. Istoricii nu se pun nici astăzi de acord asupra întemeietorilor așezării. Originea numelui nu este nici ea stabilită și nu sunt nici prea multe presupuneri.
Totuși există o teorie bazată pe scrieri vechi, printre care și a lui Servius (un comentator virgilian), conform cărora orașul ar fi fost întemeiat de Pelops (sau Teuti) care a ajuns pe coasta Mării Tireniene și a celei Ligurice după Războiul Troian. Această teorie include și numele Pisei care ar veni de la Pisa (Πῖσα), locul de origine al lui Pelops, o localitate elenă aflată foarte aproape de Olympia, locul unde se desfășurau concursurile antice pe care noi le știm drept Jocurile Olimpice.
Poziția și forța
Poziția orașului, la gura de vărsare a râului Arno, a dat acestuia forță și posibilități economice. Astăzi pare greu de crezut că, la întemeiere, așezarea a fost port la mare dar aluviunile aduse de Arno timp de mai bine de trei mii de ani au mutat țărmul către vest. Orașele port au fost întotdeauna puternice dar au avut și ele liderii lor.
Pisa a devenit o forță navală și istoricii îi atribuie descoperirea ”berbecului naval”, acel cioc metalic care scufunda navele inamice. Invenția a fost folosită până în secolul al XIX-lea, ultima navă cu astfel de dispozitiv fiind CSS Virginia.
Evul Mediu
În perioada medievală, Pisa a fost printre cele 4 mari puteri navale ale Mediteranei, alături de Amalfi, Veneția și Genoa. Pisa a reușit să învingă genovezii în mai multe bătălii încheindu-le dominația pe insule precum Corsica și Sardinia. Au contribuit la învingerea lui El Cid la Valencia. Pisanii au participat la prima Cruciadă și și-au avut un rol important în cucerirea Ierusalimului. Ajunși în Levant au întemeiat colonii la Acre, Jaffa sau Tir dar au ocupat zone întinse și la Ierusalim și Cezareea. Flota lor a fost condusă de arhiepiscopul Daibert ce avea să devină patriarhul Ierusalimului.
Un moment foarte important este acela din 1063 când, sub conducerea amiralului Giovanni Orlandi, pisanii au luat Palermo din mâinile piraților saraceni. Comoara luată de la aceștia a fost finanțarea pentru tot ce este astăzi în Piazza del Duomo.
Declinul
Cum nimic nu e veșnic, steaua norocoasă a Pisei avea să-și înceapă apusul după Bătălia Navală de la Meloria din 1284, bătălie în care, Genovezii, cu o flotă mai slabă dar cu o tactică excelentă, au pus capăt dominației navale a Pisei. Și lucrurile nu s-au oprit aici. În 1290, Genovezii au distrus complet portul Pisa și au acoperit locul cu sare. În 1324 Sardinia a fost pierdută în fața aragonezilor. Acestor insuccese militare li s-a adăugat modificarea cursului râului Arno și formarea de mlaștini care au adus malarie.
Ce a rezistat
Tot orașul a rezistat. Practic Pisa nu a fost niciodată ocupată de armate inamice. Astăzi este una dintre nestematele Toscanei. A rezistat și ca centru cultural. Universității sale, înființate la 1343 li s-au alăturat alte școli de prestigiu, cum ar fi Scuola Normale Superiore di Pisa sau Scola Superiore Sant’Ana.
Orașul a suferit destule daune în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Dar iar a rezistat. Trupele americane au înființat o bază militară aproape de oraș. Asta a adus beneficii pentru toată zona pentru că serviciile, alimentele și alte materiale necesare erau asigurate de Italia. Mai mult, zona a devenit zonă de vacanță pentru militarii încartiruiți aici și pentru familiile care îi vizitau. Turismul s-a dezvoltat rapid în jurul principalei atracții, Turnul Înclinat.
Despre Turnul Înclinat
Construcția lui a început în 1173 și era gândit să fie clopotnița Domului. De la început a fost unic prin forma sa cilindrică. După finalizarea celui de al doilea etaj, în 1178, turnul campanil a început să se încline, din cauza unei fundații necorespunzătoare pentru solul nisipos și instabil.
Lucrările au fost întrerupte pentru aproape un secol. Dar acest lucru a dus la tasarea solului ceea ce a fost benefic pentru turn. Etajele superioare au fost construite cu o parte mai înaltă pentru a compensa înclinarea. Acesta a dat turnului o curbură. După bătălia de la Meloria lucrările au fost iar întrerupte. În sfârșit, camera clopotelor a fost finalizată abia în 1372.
Așa cum am mai spus, ghizii locali știu cele mai frumoase povești ale locurilor pe care le prezintă. Se spune că în Al Doilea Război Modial, turnul a fost folosit de germani ca punct de observație. Americanii au bănuit asta dar nemaivăzând un turn de un alb așa strălucitor au avut totuși îndoieli și au trimis o misiune de recunoaștere. Frumusețea Turnului și a Domului l-a impresionat atât de tare pe soldatul american încât acesta a spus că nu e turn de observație și a fost cruțat de bombardamente și de șarje de artilerie care l-ar fi distrus iremediabil.
În 1990 ajunsese la o înclinație de 5 grade. Au fost demarate lucrări care, în 10 ani, au redus-o la 3,79 grade.
În 1987 a fost inclus, împreună cu toate edificiile din Piazza del Duomo (sau Piazza dei Miracoli, cum mai este numită), în Patrimoniul Cultural Universal.
Turnul de 56 de metri și 14500 de tone, construit cu marmură albă de Carrara este cel mai renumit și vizitat monument al Toscanei.
Ce trebuie vizitat
Orașul merită vizitat în întregime. Piața Miracolelor și turnul nu le ratează nimeni. Recomand să începeți vizita cât mai devreme. În 2019, când am fost cu grupul organizat de Edelweiss Travel, erau șiruri de așteptare de peste două ore și la Dom și la Turnul Înclinat. Am renunțat la ideea de a urca în turn și în Dom. După ce le-am văzut îndelung de afară, ghida ne-a dus să vedem și Palazzo della Carovana care găzduiește Scuola Normale Superiore di Pisa.
Am mers apoi spre faleza râului Arno, leagănul orașului. Aici am văzut, de la distanță, fațada bisericii Santa Maria della Spina, construită în cel mai pur stil gotic pisan (spun ghizii). Ne-am mai plimbat pe străduțele Pisei am intrat în câteva mici restaurante pentru a ne face o impresie despre oferta gastronomică a orașului. E diversă și bine pusă la punct. Sunt multe restaurante micuțe, de un farmec aparte și cu personalitate puternică. Niciunul nu are în meniu ceva care să nu poată fi oferit. Muzica în surdină și atmosfera caldă te fac să uiți că timpul mai și trece.
Pisa merită alocată cel puțin o zi. Întreagă.
Eu vă doresc vacanțe multe și frumoase!