DUBLIN, un oraș făcut din vise

Dublin, un oraș făcut din vise. Asta a fost prima impresie. Și impresia primei vizite. Un oraș făcut din vise, împletite cu optimism și multă artă stradală.

Cum se ajunge la Dublin

Foarte ușor. De la București sunt zboruri directe. Varianta este recomandabilă pentru cei care vor doar un city break. Cei care vor să mai viziteze și alte locuri în Scoția, Anglia, Wales sau Irlanda de Nord pot ajunge la Dublin pe uscat sau mare. Eu am fost într-un circuit excelent organizat de Edelweiss Travel, în care am vizitat Scoția, Irlanda de Nord și Irlanda iar Dublin a fost ultimul obiectiv. După 12 zile, nu voiam să mai plecăm din Dublin. Niciunul din grup.

Cine poate fi acest Dublin?

Dublinul s-a dezvoltat și a fost, în timpul dominației britanice, al doilea oraș, ca mărime, din imperiu.

După recăpătarea independenței, în 1922, Dublin a devenit capitala Statului Liber Irlandez, care va deveni Irlanda.

Astăzi Dublin este cel mai important centru cultural, universitar, științific, economic și financiar al Irlandei, unul dintre cele mai importante centre culturale, artistice și universitare din Europa și din lume. În 2012 a fost Capitala Europeană a Științelor.

Primul contact

Hotelul unde ne-am cazat a fost la distanță de mers pe jos de zona centrală. Când am sosit la cazare, am trecut pe lângă un pub, aflat la 50 de metri de hotel, care părea părăsit iremediabil. La o oră după cazare, când am ieșit să începem programul de vizitare, trotuarul era plin de clienți care socializau la un paint de bere. Nu ne-a venit să credem. Am vrut să ne oprim și noi acolo dar, neștiind exact care este cultul pub-ului, ca și la Edinburgh, am renunțat și am urmat programul.

Era în perioada când se termina programul de lucru și salariații se retrăgeau către case. Din pub în pub. Era ora când orașul care cred că doarme niciodată ”se trezea” la o viață mai intensă.

Începe vizita

Am făcut o mare parte din turul pietonal programat. Nancy Hands, unul dintre PUB-urile emblematice ale orașului, în stil Victorian care încă folosește scara originală, din lemn donată de Trinity College, scară pe care se mai simt urmele marelui actor Michael Caine, din timpul turnării filmului ”Educating Rita” (Meditațiile Ritei). Din nefericire nu venise ora deschiderii dar asta era de fapt din fericire pentru că ni s-a permis să-l vizităm și să ne bucurăm de frumusețea și căldura lui. Am admirat și una dintre cele mai mari colecții de materiale publicitare oferite de celebrul producător de bere Guinnes. Un adevărat templu al vieții de noapte.

Până la urmă am intrat într-un PUB pentru o bere. Doi tineri au întreținut atmosfera cu două cover-uri de mare succes din tinerețea noastră. Noi atât am prins. După ei au venit patru mai in vârstă care ne-au delectat tot cu muzică veche dar bună.

Rămân la PUB-URI

Acum am o mare dilemă. Să continui cu viața tumultuoasă a Dublinului sau să povestesc programul?

Am hoinărit pe străzi până aproape de miezul nopții și am mai fi colindat. Dublin era absolut fantastic. O ofertă de muzică stradală impresionantă. PUB-urile neîncăpătoare, oameni cu pint-urile în mână pe trotuare, muzică bună, veselie.

A doua zi am vizitat ce era prevăzut în program dar ne-am tras sufletul și prin câteva PUB-uri care aveau și program de zi. Am intrat în cultul PUB-ului. Muzica ne încânta peste tot. La fiecare un pint, 2-3 melodii și apoi la altul. Visul era să ajungem în Temple Bar. Am ajuns seara. Toate PUB-urile erau pline. Cu răbdare am reușit să găsim loc la masa și la cel mai mediatizat PUB, The Temple Bar PUB.

Cine ne-a arătat Dublin că este

După ce am vizitat tot ce ne-a recomandat Patricia, ghida care s-a străduit să nu ratăm nimic din ce e important, din ceea ce are o istorie bogată sau legende frumoase, după ce am ascultat tot ce ne-a spus cu atâta generozitate, a trebuit să mai și plecăm acasă. Cu mult regret. În ultima dimineață ne-am plimbat iar prin centrul orașului, pe străduțele cu balcoane pline de flori, ascultând piese celebre ale Beatles ale lui Queen, Scorpions și alte trupe celebre, reproduse live de artiști dornici să cunoască consacrarea sau pur și simplu din dragoste de muzică. Era mai frumos chiar decât la frumosul Edinburgh.

Dublin este cel mai viu și cel mai efervescent oraș pe care l-am vizitat. Este locul unde, pentru un vizitator, viața este doar frumoasă. Este orașul cu tinerețe fără bătrânețe care îți duce la maxim pofta de viață. Râul Liffey a ascultat și ascultă toate poveștile, toate melodiile și toate destăinuirile făcute la un pint de bere sau un pahar de whiskey.

Eu unul, abia aștept să mă întorc la Dublin!