Alexandria este un orășel din sudul României, reședința județului Teleorman, la ora aceasta, unul dintre cele mai sărace județe ale țării.
Chinurile facerii
Alexandria este un oraș tânăr. Întemeierea lui a avut destule piedici și doar ambiția celor care au pornit să facă asta a făcut-o posibilă.
Sătui de prevederile Regulamentului Organic, ”Constituția” din acele vremuri, la 1832, un grup de ”boiernași și negustori” din Zimnicea și Mavrodin, au decis să înființeze un oraș liber. Dijma și zilele de muncă ce trebuiau prestate în folosul proprietarilor moșiilor pe care erau așezați locuitorii Zimnicei și ai Mavrodinului deveniseră poveri prea mari. Dar Regulamentul Organic trebuia respectat. Primul pas a fost, la îndemnul boierului Hatman Mihăiță Filipescu, să cumpere în proprietate comună o moșie aflată între Zimnicea și Mavrodin, pe care să clădească noul oraș.
Moșia vizată era în proprietatea Mitropoliei care, din diverse motive, nu a acceptat vânzarea. Cu greu a reușit Mihăiță Filipescu aprobarea unui schimb, cu o moșie cumpărată de el în numele mavrodinenilor și zimnicenilor, care s-a realizat la 12 mai 1834.
Greutățile nu s-au oprit aici
A urmat imediat elaborarea ”Ekstrucției”, regulamentul de întemeiere și organizare a noului oraș. Un fel de Constituție. Analizate ulterior, prevederile aceastei ”Ekstrucții”, sunt un exemplu de conducere democratică a unei comunități. De aceea, încă de la început, mulți țărani, mici negustori din localități îndepărtate (pentru vremea aceea) au venit să se stabilească aici. Acest lucru a creat nemulțumire mare și acțiunile împotriva orașului s-au ținut lanț.
Încă o dată, Mihăiță Filipescu a salvat noul oraș, donând din moșia sa, Mitropoliei, 124 de stânjeni care ar fi fost lipsă din moșia acceptată la schimb.
Numele a fost ales Alexandria, în cinstea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, ce avea să sprijine în mai multe rânduri existența și drumul noului oraș.
Planurile urbanistice ale orașului au fost elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, care avea în portofoliu planurile orașelor Brăila și Giurgiu și care, mai târziu, va întocmi planurile orașului Turnu Severin.
Fiind un oraș independent și cu taxație moderată, Alexandria s-a dezvoltat rapid și a devenit cel mai mare oraș din zona Teleormanului.
Orașul a fost și frumos
Planul de urbanism al orașului prevedea străzi largi și zone în care să fie construite clădiri pentru instituții de interes public. A avut construcții frumoase, cu care alexăndrenii se puteau mândri.
Din păcate, astăzi se mai păstrează doar poze. Desemnarea lui ca reședință a județului Teleorman, în 1968, a dus la o ”modernizare” cu valorile partidului comunist.
Eu, din copilărie, îmi amintesc destul de vag câte ceva. Centrul cu prăvăliile luate de la negustorii ce le construiseră. Acestea au dispărut, sub motivul că au fost prea grav avariate de curemurul din 1977. Avarierea lor a început, de fapt, odată cu naționalizarea, când tovarășii care ”știau totul” au început să le aducă modificări, fără calcule de rezistență. Astfel la cutremur era de așteptat să apară efecte nedorite. Dar pentru comuniști asta a dus la împlinirea marelui lor vis. Acela ca istoria să înceapă cu ei.
Alexandria, școala nr. 5
Vă veți întreba ce legătură are Alexandria cu turismul
Orice loc are potențial turistic. Alexandria ar fi avut și mai mult dacă i s-ar fi păstrat clădirile frumoase și centrul vechi.
Istoria este scurtă dar interesantă și are pagini de pionierat în sudul țării.
Aici în 1875, a venit, în timpul unei excursii prin țară, însuși Regele Carol I, însoțit de primul ministru, Ion Brătianu și de doctorul Carol Davilla. Venise pe Dunăre de la Turnu Severin la Turnu Măgurele, apoi cu o trăsură la Alexandria, unde a și înnoptat. A fost întâmpinat cu entuziasm. A fost tare impresionat de frumusețea viilor Alexandriei. Legenda spune că i-ar fi zis primarului de atunci, Pandele Zaharescu: ”La dumneavoastră aici sunt multe și frumoase vii. Cred că și exportați mult vin.” Atunci un consilier i-ar fi răspuns: ”Nu, Măria Ta, nici nu ne ajunge, de aceea mai importăm”.
Alexandria, Casa Nae Constantinescu, construită la începutul secolului XX
Ce obiective turistice sunt astăzi
- Catedrala Sfântul Alexandru, la ale cărei picturi a lucrat o echpă din care a făcut parte și Ștefan Luchian;
- Muzeul Județean Teleorman unde sunt câteva expoziții permanente, dar și temporare, foarte interesante;
- Bisericile din oraș, toate construite în secolul XIX.
Dacă centrul pietonal nu ar fi fost desfundat de mai bine de un an, o plimbare v-ar fi purtat pașii prin fața Școlii nr 5. Cea mai veche din oraș, a cărei clădire a fost construită în 1895. Tot atunci avea să fie dată în exploatare și linia ferată Roșiori – Alexandria.
Dar centrul durează pentru că, a spus domnul primar, nu găsește ”granit nemuritor”. Planul de resitematizare și modernizare a străzilor a început cu frenezia demolării a ceea ce era, în tot orașul. Cu finalizarea, însă…
Este aproape imposibil pentru bătrâni și, în special, pentru persoanele cu dizabilități locomotorii să meargă prin oraș. De mizerie, praf și noroi nu mai vorbim. Edilii (dacă li se poate spune așa) nu prea spun nimic. Acum câteva zile m-am încumetat să merg pe centru și să fac câteva poze. Acel granit nemuritor se pare că e prea ușor muritor. Veți vedea în poze.
Alt aspect legat de turism și Alexandria este acela că autocarele au interzisă circulația pe străzile principale. Oficial, se zice, pentru a nu face concurență neloială întreprinderii de transport local. Ilară explicația dacă e adevărată.
Speranța moare ultima
Dar în turism trebuie să fim optimiști.
Să sperăm că străzile vor fi refăcute și curățate. Să sperăm că și opinia despre circulația autocarelor se va schimba într-una normală și Alexandria va intra în diverse programe turistice.
Mulțumesc Muzeului Județean pentru punera la dispoziție a materialelor pentu documentare și a pozelor de când Alexandria era frumoasă!
Vă doresc să vă bucurați de Crăciun și celelalte sărbători în liniște! La mulți ani!
Alexandria
Alexandria, gara
Alexandria
Cum arată astăzi orașul:
Alexandri la itrarea dinspre București
Alexandria, str București, decembrie 2023
Centrul pietonal, st. Libertății la intersecția cu str. București
Centrul pietonal
Centrul pietonal
Acesta să fie ”granitul nemuritor”?
Sau acesta?
Acesta se vede că este prea ușor muritor…
Centrul pietonal
Orășelul Copiilor
Oraselul Copiilor
Bradul de Crăciun
Poze de când Alexandria era frumoasă, curată și îngrijită
14 Comments
Fabrica de rulmenți din Alexandria a fost vizitata în timp de mari personalități din lumea mondiala a producătorilor de rulmenți, de ambasadori, Prim-Ministri, importanți oameni politici, Presedintii Romaniei de dinainte si de dupa lovitura de stat din decembrie 1989, s.a. dar și de familia regala a României în frunte cu Regele Mihai si Regina Ana !
Aici vorbim de oraș, de ”edilii” lui. Dacă ar fi să fim realiști și cinstiți, fabrica de rulmenți, după loviluție, nu și-a urmat cursul chiar după regulile stict ale economiei de piață.
Biserica centrala a orasului Alexandria numita „Sf.Alexandru” , deține în interiorul ei sarcofagul Domnitorului Alexandru Ghica, sarcovag adus voluntar de la Muzeul Militar din Capitala de un grup de specialiști de la Fabrica de Rulmenți din localitate, în semn de omagiu adus Domnitorului care a dat numele
orasului !
Aveți o mare afinitate pentru fabrica aceasta de rulmenți. articolul a urmărit să prezinte altceva. Au fost și alte fabrici în oraș. Nimic de cotitură. Îmi pare rău că articolul nu e chiar pe placul dumneavoastra, dar nimeni nu-i poate mulțumi pe toți.
Recunosc că nu aveam curiozitatea să vizitez Alexandria. O voi face.
🙂 🙂 🙂 Să te echipezi cum zicea Toma Caragiu în scheciul cu Revelionul! A, și să nu vii cu autocarul că vă bagă pe ulițe, pe străzile principale nu e voie!
Păcat că nu vom reuși să ne ridicăm la nivelul înaintașilor noștri în ceea ce privește dirința de frumos și cultură. Parcă înaintăm spre un nou ev mediu….
Parcă mergem spre nimic, spre riunare voită…
Realitatea e ca dragnea e mai cunoscut ca Alexandria! Dupa unele imagini…puscarie si „bucatarul” si orasul.
Poporul român se îmbată ușor cu apă rece. Mai mult, uneori speră că dacă dau un like pe facebook, unui politician, acesta îi va ofei un avantaj. Sau, la o adică, îl va șterge de pe lista… Cu gătitul a stârnit o curiozitate, mulți s-au utat să se convingă că e adevărat. Apoi u rămas doar cei din trupa lui. Eu nu m-am uitat tocmai ca să nu contribui la cresterea cifrelor. Am înțeles că a renunțat la canalul de gătit. Eu nu l-am agreat niciodată și nu m-am sfiit să o spun oricui, chiar când era ”la putere”.
Fii optimist! Odata santierele terminate va fi ceva de „vis”!
Si pe la altii realitatea e oarecum asemanatoare. Discutia despre calitatea asfaltului, ca dupa inghet si dezghet apar gropi, e purtata pe toate meridianele lumii. Dar se pare ca s-a descoperit simultan si s-a transmis instantaneu aceasta metoda de jaf a banului public prin asfaltari dese si de proasta calitate, lucru ce contribuie la crearea de gituiri de circulatie si de ore de stat in trafic, asa ca atunci cind lucrarea e gata rasufli usurat de fluiditatea traficului uitind sa mai pui intrebarile esentiale (pentru cit timp si cit a costat).
Eu din ALexandria copilariei mele am in memorie niste poze cetoase, ca eram prea mic. Vad mai clar casa bunicii mele care nu mai e ca s-a facut un ditai blocul. Si ca acest lucru a lasat urme grele si adinci…
Stelică, ăștia au spart peste tot și doar asta fac. Nu au refăcut nimic. Au pus în câteva locuri borduri. Am prins în Austria, în 2012, o renovare de autostradă, pe vreo 20 km. Cu decopertare, cu reparații și pus asfalt nou. Era pe la ora 16. A doua zi la 8 se circula normal. Dor culoarea asfaltului te duceau cu gândul că a fost o lucrare de curând.
Mai faceam si misto! Desi nu chiar. P-aci pe la Montreal e de groaza cu circulatia, blocatul strazilor si conurile portocalii. Culmea a atins-o acum citiva ani cind m-am dus undeva dimineata pe un drum si 3-4 ore mai tirziu m-amintors pe altul ca pe cel de dimineata il blocasera. Dar e drept, ca se termina dupa ceva vreme. Aici n-au avut grija de infrastructura vreo 10-15 anim ca era buna, iar acum constata ca s-a degradat. Dar am mai discutat, acolo in materie de meserie (oricare ar fi ea), nu ai cu cine vorbi
Peste tot se termina lucrarile intr-un timp rezonabil. La noi defalcaea e proasta. Adica spartul e o lucrare. O termină. Reparatul e alta lucrare. Nu se stie cand va incepe. 🙂