Tel Aviv – modernismul strecurat pe străduțele istoriei

Deși mai aveam multe de văzut în Ierusalim timpul ne-a obligat să plecăm la Tel Aviv unde aveam să stăm o zi și puțin mai mult de jumătate. Foarte puțin! Mai ales că o jumătate de zi era dedicată întâlnirilor bilaterale cu parteneri Israelieni.

De la intrarea în oraș și până la locul de desfășurare a workshop-ului am văzut că avem de vizitat un oraș total diferit de Ierusalim, unul cu multe clădiri ultramoderne, cu străzi foarte largi, un oraș efervescent în care se construiește oriunde te uiți. Aveam să aflăm și că viața de noapte a Tel Avivului este cel puțin la nivelul marilor metropole din lume. Totuși ceva lipsește din peisajul distracțiilor: Cazinoul. Noi nu i-am dus lipsa.

Vremea a ținut cu noi și la un moment dat cam toți eram cu mânecă scurtă.

Am Început cu Jaffa care ne-a adus aminte de rarele ocazii când găseam portocale că erau etichetate cu ”JAFFA”. Erau de aici.

Am vizitat Biserica Sfântul Petru și Parcul Abrasha unde s-a pierdut destul timp pe Podul Dorințelor, că deh, dacă chiar se îndeplinesc! Am mers apoi la ”Portocalul Plutitor” și la galeria de artă a sculptorului Frank Meisler unde nu ne mai dezlipeam de lucrările expuse. Talent, migală, muncă. Puteți aprecia în această reprezentare a Moscovei.

Am luat prânzul în fosta gară a orașului, Hatahana, astăzi transformată în zonă de relaxare cu restaurante și terase atrăgătoare. Ni s-a oferit un vin spumant local excelent. După prânz am continuat plimbarea prin partea veche a Jaffei. Seara am făcut un mic tur prin Tel Aviv și am căzut lați.

A doua zi am plecat să vedem portul vechi care a fost și el dezafectat și transformat în arie de relaxare și shoping. Nu se risipesc bani pe demolări aiuristice și reconstruiri, se transformă toate cele în care s-a investit deja, dacă prima destinație a devenit improprie. Am mai văzut asta în Germania. Și, pentru că a venit vorba de Germania, prânzul ni s-a oferit în Cartierul German, Sarona. Acest cartier a fost costruit acum mai bine de 140 de ani, înainte de a se fi construit ceva din actualul Tel Aviv, ca o colonie, de către templierii germani creștini care întemeiaseră colonii similare la Haifa, Ierusalim Bethleem și alte locuri de pe actualul teritoriu al Israelului. Sarona avea să fie o destinație de agrement și comerț, dar la 1930, datorită colaborării câtorva templieri cu partidul nazist, germanii au fost expulzați în Australia și Germania și colonia a fost transformată în bază militară de către britanici care administrau teritoriul.

Acum Sarona a redevenit ce a fost în perioada ei de glorie și se transformă pe zi ce trece, în peisaj strecurându-se clădiri ultramoderne pentru birouri și este considerată zona cu cea mai explozivă dezvoltare.

Mica piață agroalimentară Sarona Market, o combinație inedită de iarmaroc oriental și magazin cu pretenții, unde tarabele negustorilor de legume sau fructe, magazinele de semințe și fructe uscate, magazinele de pește și carmangeriile în care măcelari iscusiți tranșau cu pricepere după nevoile clientului, se împleteau într-un adevărat templu al negoțului ne-a sedus de-a binelea. Aromele și culorile legumelor și fructelor, bărulețele cu gustări, bere, vinuri, cafele și sucuri, indeosebi naturale, aproape că nu voiau să ne lase să plecăm mai departe. Am gustat tot ce putea gusta fiecare de la negustorii care ofereau cu generozitate spre degustare tot ce aveau la vânzare, ne-am minunat și ne-am întrebat: de ce la noi nu sunt astfel de locuri?

Aici am avut plăcuta surpriză să mergem la o berărie cu peste 200 de etichete din care peste 70 erau germane și belgiene. Un paradis al iubitorilor berii. Eu m-am bucurat să găsesc două etichete Schlenkerla.

M-aș bucura să remarcați că la ei nu există nici urmă de resentimente față de poporul care a dat, fără intenție, autorii holocaustului. Noi, văzând că germanii și produsele germane se bucură de apreciere am întrebat cum stau de fapt lucrurile și am stârnit zâmbete. Ni s-a spus că sunt o sumedenie de firme mixte israelo-germane și ei nu au nimic de împărțit cu nemții. E bine să învățăm acest lucru.

Gazdelor noastre le-a fost foarte greu să ne convingă că vizita s-a încheiat și formalitățile din aeroport trebuie începute la timp pentru a nu rata plecarea.

Au rămas atât de multe nevăzute, au rămas multe care ne vor duce înapoi la Tel Aviv, Jaffa și nu numai.

Am regretat că vizita a fost atât de scurtă, dar ne-am consolat cu ideea că Israelul face eforturi pentru creșterea turismului și vom putea să revenim oricând, ba chiar vom avea posibilități mai multe de a vizita diverse colțuri din țara ambițioșilor evrei, Țara Sfântă.