Sărbătorile de iarnă în Valea Gastein

Împreună vom reuși!
20 decembrie 2016
Premiul este München
29 decembrie 2016

Perioada solstițiului de iarnă cu multe sărbători dintre care cea mai mare este Crăciunul este cea mai frumoasă perioadă a anului. De când datează este greu spus, probabil că de la facerea lumii și au fost adoptate de fiecare cultură de la anterioara, de fiecare religie de la precedenta, de generație fiecare de la predecesorii săi.

În lumea creștinătății sărbătorile sunt aparent la fel, dar fiecare colțișor de lume are specificul său, are ceva doar al lui.

Petrecerea acestor sărbători într-unul din locurile mele preferate, Valea Gastein din Pongau, apreciată la superlativ de multe capete încoronate ale lumii, de reprezentanți de seamă ai tuturor artelor sau de figuri ale culturii și științei mondiale este o bună opțiune și amintirile acumulate sunt de neuitat.

La catolici Sfântul Martin vestește sărbătorile de iarnă, cu o procesiune a copiilor purtând lămpașe și  cântând cântecul lui Martin. La 44 de zile după aceasta va să fie sărbătorirea nașterii mântuitorului.

Urmează apoi adventurile pe durata cărora sunt organizate celebrele Piețe de Crăciun.

Sărbătorile încep efectiv de Sfântul Nicolae, Sankt Niklaus când copiii cuminți primesc daruri simbolice și mai ales dulciuri.

Krampușii, personajele ”păgâne”, jumătate demon, jumătate capră din alaiul sfântului, acceptate de religia crestină sunt sarea și piperul serii. Aceștia, în Valea Gastein, îi admonestează pe copiii care nu au fost cuminți în contrast cu Sankt Niklaus care îi răsplatește cu daruri pe cei care au fost cuminți.

Am mers la Wieden, la berăria tradițională Schamaranzbräu care găzduia întâlnirea lui Sankt Niklaus cu copiii comunității.

La ceas de seară satul era liniștit și dezavantajul că nu știam exact unde este berăria s-a transformat într-un mare privilegiu, acela de a simți satul în sărbătoare. Deși prima zăpadă se topise de mult și alta nu îndrăznea să cadă mirosul fumului de sobă m-a trimis înapoi în copilărie. Filmul deja pornise și aromele scăpate din cuptoarele gospodinelor îmi proiectau pe ecranul viselor toate bucuriile copilăriei, miezul de nucă cu cacao din cozonacii arămii, migdalele prajite si tăvălite-n caramel, vanilia prăjiturilor cu cremă și romul siropului din blaturi, scorțișoara și coaja de portocală din vinul fiert al cărui gust pe atunci nu-mi spunea nimic, cuișoarele și coaja de lămâie din fursecurile, biscuiții și steluțele făcute de mama pentru a-l întâmpina pe Moș Nicolae al nostru.

Nu era lume pe stradă, dar mergeam pe unda aromelor cu amintirile suflându-mi în vele și purtându-mă cumva în derivă între lume reala și cea cândva reală.

După Sankt Niklaus vine Craciunul, marea sărbătoare, vine Nașterea Domului, renașterea naturii și recăpătarea Soarelui care face ziua să crească.

Aici sărbătorirea Crăciunului respectă vechile tradiții dar și contribuțiile aduse de mersul civilizației, mai ales în privința preparatelor pentru masa de Crăciun.

Sărbătorirea Crăciunului începe din după amiaza de Ajun când grupuri mici de tineri interpretându-i pe Iosif, Maria și adepții lor caută un adăpost unde Maria să-l nască pe Iisus. Aceștia merg din casă în casă, cântă colinde, recită versuri dedicate evenimentului și colectează sume de bani de la cei colindați pe care le donează familiilor nevoiașe sau asociațiilor de caritate.

Există convingerea că acești colindători, numiți ANKLÖCKLER, aduc noroc și binecuvântare în case.

Urarea tradițională sună cam așa: ”Dorim tuturor celor care trăiesc în această casă un An Nou fidel principiilor creștine! Dumnezeu să le dea fericire, sănătate și o viață lungă și tot ce le dorește inima!”

Acestă tradiție se păstrează cu sfințenie in Valea Gastein.

La cina din seara de Ajun se mănâncă pește, legume, brânzeturi, nuci, castane, majoritatea evitând carnea. Preparatul tradițional al văii este bachlkoch, o cremă de făină cu lapte, zahăr și arome, ceva asemănător colarezului nostru, care se servește tradițional cu miere și unt, dar poate fi servit și cu dulcețuri, nuci prăjite, scorțișoară, după bunul plac.

Tot in Ajun se aduce bradul acasă și se împodobește. Apoi se așteaptă darurile făcute de îngerul cu părul de aur, Christkindl, ce-l simbolizează pe pruncul Iisus.

În zilele de Crăciun oamenii petrec în familie, își vizitează rudele, prietenii și primesc vizilele rudelor și prietenilor.

Eu vă doresc Crăciun fericit și liniștit alături de cei dragi, să aveți sărbători frumoase și un 2017 peste așteptări!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: