Anul acesta, pentru vacanța de Paște, Grecia a fost, fără îndoială, destinația preferată a ortodocșilor români. Poate că și celebrul ”1 mai muncitoresc” a avut rolul său. E important să gasim răspunsuri la firescul ”De ce?”.

”De ce Grecia?”, la prima vedere

Am mulți prieteni și multe cunoștințe care au petrecut Paștele în Grecia. Mulți au mers doar pentru Paște, alții și pentru 1 mai. O parte din ei au ales Grecia și ca urmare a recomandărilor și poveștilor mele.

De Paște, ca de Paște, printre două preparate ne mai sunăm între noi pentru a ne felicita (nu pentru a ne surprinde reciproc cu drobul în gură). Oamenii mulțumiți, chiar foarte mulțumiți. Nu s-au lăsat influențați de puținele aspecte neplăcute pe care le-au întâlnit în escapada lor. Ce nu le-a convenit? Aglomerație mare în punctele de trecere a frontierei. La Ruse, spun unii, au fost cozi mari la unii vânzători de vignete iar la altii nu era nimeni. Aici cred că legea turmei trebuie făcută responsabilă. La Makaza au fost perioade când șirul de așteptare se apropia de kilometru. Cam mult, dar s-a văzut și mai rău. De Promachonas sau Ormenio nu mi s-a plâns nimeni. Cei cu care am discutat au fost cu precădere în Nordul Greciei, de la Parga la Alexandroupoli, și în special Thassos, puțini la Atena și puțini în Pieria.

Au ales de la studiouri și apartamente până la hoteluri de 5 stele. Pentru prânzul de Paște au ales mesele festive de la hoteluri sau minunatele taverne, unde plutește spiritul de sărbătoare al grecilor.

Thassos – Grecia

Vremea nu i-a mulțumit nici ea pe toți. În special pe cei care au fost luați de valuri tropicale. Eu nu ced că vremea, acestă tot mai variabilă, a mulțumit pe undeva în această perioadă.

Spre bucuria mea, ca mare iubitor al grecilor, foarte mulți au fost absolut încântați de greci. De felul cum petrec ei Paștele, de deschiderea și bonomia lor, de stilul lor de viață în astfel de ocazii și, nu în ultimul rând, de preparatele grecești pentru această sărbătoare.

Nu doar eu am fost interesat să aflu păreri despre vacanța de Paște în Grecia. Am văzut pe televiziuni, pe lângă informații mai mult sau mai puțin corecte, interviuri despre motivele ”migrației” spre Grecia de Paște. Ideea care a fost scoasă în evidență a fost aceea că este ieftin. Păcat! Chiar pentru asta nu e bine să mergi nicăieri și nici în Grecia. Mult mai corect era să se scoată în evidență că prețurile și tarifele sunt corecte iar serviciile și ospitalitatea la nivel maxim.

Samos – Grecia
Ce face Grecia pentru a ne întreba noi ”De ce Grecia?”?

Am avut, nu de mult, ocazia să discut despre ce face Grecia pentru turism cu D-l Haralambos Karimalis, Președintele Organizației Elene de Turism și cu D-l Giorgos Stafylakis, Directorul Organizației Elene de Turism în România.

Grecii știu de mult că turismul este o ramură foarte importantă a economiei unei țări și nu stau cu mâinile în sân, chiar dacă au un foarte vechi renume în rândul călătorilor. Astfel, sublinia D-l Karimalis, industria ospitalității realizează 20% din PIB-ul Greciei, fiind pe primul loc. Turismul a crescut în 2018 cu 9,5% față de anul anterior iar la capitolul circuite (desfășurate în special în extrasezon), cu 80%. Cifrele par incredibile dar acestea sunt. Grecia în totalitatea ei este un muzeu în aer liber. Peste tot găsești ceva făcut de om, uneori acum multe milenii, care trebuie văzut, a cărui poveste trebuie ascultată. Natura, decorul turturor operelor antropice, are tablourile sale unice care te impresionează iremediabil.

Atena – Grecia

Și, ca orice muzeu, Grecia are nevoie de ghizi buni pentru a te integra în lumile lui fascinante. Grecia are una dintre cele mai bune și exigent școli de ghizi din lume. Este, de fapt, o facultate, studiile durând trei ani. A fost închisă o perioadă, în ciuda protestelor ghizilor profesioniști și ale organizațiilor profesionale ale acestora și ale industriei turismului. În 2012, în timpul târgului de turism pentru profesioniști de la Thessaloniki, Philoxenia, un grup de ghizi protesta împotriva unei decizii de a desființa sau mutila școala de ghizi. Pe atunci erau doar zvonuri că s-ar desființa sau că s-ar reduce durata ei de la 3 ani la 3 luni ceea c ear fi însemnat o mutilare a ei și o desconsiderare a eforturilor extraordinarilor ghizi eleni și ale profesorilor lor. Cu toate astea, pe lângă școala de ghizi au fost închise și alte școli și facultăți de turism pe perioada Memorandumului. Anul trecut școala de ghizi s-a redeschis și pentru ocuparea celor 45 de locuri s-au înscris peste 2500 de aspiranți dintre care mulți au absolvit deja studii universitare.

Pentru turiștii români, ofertanții greci caută să afle ce vor aceștia de la vacanțe și să-și adapteze ofertele. Birourile de promovare prezintă  în România, pe lângă destinațiile deja preferate ale românilor (pentru plajă și relaxare), obiective de vizitat dar și destinații noi, unde afluxul de români nu e semnificativ. În 2018, ca și de Paștele din 2019, Thassos a fost în topul preferințelor. De altfel, în sezonul 2018, România, ca sursă de turiști a însemnat pentru Thassos peste 70% din turiști. Calculele nu sunt încă finalizate.

Grecia și arhicunoscutele ei secrete de promovare

Mulți au considerat că Grecia a avut metode secrete de promovare. Apoi și-au dat seama că de fapt totul a fost la vedere. Că nu și la îndemâna oricui, este deja altceva. Civilizația a apărut pe meleagurile elene acum multe mii de ani. Cel mai important este că au scris. Și au învățat pe cât mai mulți să scrie. Asta i-a făcut puternici, a scos la iveală talentele și geniile care au clădit opera nemuritoare și, nu în ultimul rând, a făcut să nu poată fi asimilați nici de cele mai lungi dominații.

Asta a făcut ca Grecia să fie un muzeu în aer liber, asta a făcut ca despre civilizația greacă să se învețe în foarte multe școli din lume. Sute de milioane de oameni au aflat de cele mai importante momente și edificii ale civilizației grecești  (astăzi obiective turistice) de la școală.

A venit apoi valul de ambasadori ai Greciei dintre care menționez pe Demis Roussos și inegalabila Nana Mouskouri.

Cine, auzind ”Opa Nina Nai”, nu a întrebat ”ce e asta?” și după răspunsul ” Folclor grecesc, așa se cântă în taverne” nu ar fi vrut să trăiască pe viu astfel de momente? Apoi forțele reunite ale scriitorului Nikos Kazantzakis care și-a transformat prietenul Giorgos Zorbas în eroul romanului de ficțiune Zorba Grecul. Colaborarea dintre regizorul Michalis Kakoyannis, compozitorul Mikis Theodorakis și marele actor Anthony Quinn au făcut din roman, personaj, dar mai ales din dansul lui Zorba, una dintre cele mai de succes povești a secolului XX jucată pe scena și în decorul minunatei Grecii.

Pe lângă cele de mai sus au fost mii pământeni care prin narațiunile lor despre cele văzute și trăite în Grecia au atras tot mai mulți pământeni să viziteze și să se îndrăgostească iremediabil de Grecia iar la rândul lor să-i îndemne și pe alții să vrea să vadă motivele dragostei lor pentru Grecia. Aici vreau să amintesc de Matt Barrett care cred că a văzut toate colțurile Greciei și nu numai dar care s-a declarat îndrăgostit de Grecia și faptul că așa este se vede în ghidurile lui.

Samos – Grecia
Cum a fost de acest Paște în Grecia?

Pe scurt, a fost fantastic. Pentru toți. Și pentru cei ce au mers la distracție, și pentru cei ce au vrut să trăiască momentul sfânt al Învierii în biserici din țara primei comunități creștine din Europa, și pentru cei ce au căutat liniștea în albastrul ireal al Mediteranei, și pentru cei ce au vrut să petreacă alături de greci, în stilul și cu preparatele lor fantastice.

Symi – Grecia
Thassos – Grecia
Grecia
Creta – Grecia
Atena
Plaka
Parga
Symi
Lindos
Samos
Insula Patmos văzută din aer
Thassos
Creta
Samos
Rhodos

Creta

PArga
Rhodos

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Grecia – destinația favorită pentru vacanța de Paște
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri.
Politică de confidențialitate